Demult nu ți-am mai scris, deși m-am gândit foarte des la tine, mai ales când, „cu gene ostenite”, seara, stins-am „lumânarea”. I-am spus lui Dumnezeu ce-am avut pe suflet și m-am așezat, așa, să cuget, pe marginea patului și gândul …
Demult nu ți-am mai scris, deși m-am gândit foarte des la tine, mai ales când, „cu gene ostenite”, seara, stins-am „lumânarea”. I-am spus lui Dumnezeu ce-am avut pe suflet și m-am așezat, așa, să cuget, pe marginea patului și gândul …
