Adia uşor vântul şi ziua era splendidă. Părea că nimic nu va schimba mersul vremii, aşa că ieşirea în natură era o bucurie îndelung aşteptată şi degustată din plin. Locul de popas s-a ales singur: într-un căuş de linişte, mărginit de trei dealuri molcome şi-un șipot de argint, strecurat cu vioiciune printre pietrele leneşe, albite… Articolul Într-o zi de Sânziene… O mie de ace și-o margaretă apare prima dată în Formula AS.
