Timp de secole, stânca a fost considerată un semn de avertisment. Când a început să iasă la suprafață din Dunăre, sub Dealul Gellert din Budapesta, acest lucru însemna că nivelul apei scăzuse atât de mult încât morile plutitoare nu mai puteau funcționa, recoltele probabil că erau compromise, iar foametea urma să se instaleze aproape cu certitudine. De aceea, în capitala Ungariei, unde, de-a lungul timpului, stânca a devenit aproape doar o legendă, i s-a dat numele de Inseg-szikla – Stânca Foametei, relatează The Guardian.
Recolte distruse și „Stânca Foametei” din Ungaria: cum a devastat seceta Dunărea. „Am ajuns, literalmente, la fundul prăpastiei”
