La o primă vedere, harta strategică din prezent pare că urmează un tipar mai vechi: un grup de puteri cu teritorii vaste de pe continentul eurasiatic contestă o ordine liberală și maritimă condusă de o putere separată geografic de restul continentului. China și Rusia, ajutate de Iran și Coreea de Nord și înconjurate de alte regimuri autocratice precum cele din Belarus sau Myanmar, au luat acum locul Franței din epoca napoleoniană, Germaniei imperiale și a Uniunii Sovietice, care au deținut cândva imperii continentale ce căutau să domine Eurasia și să își exercite puterea la nivel global. Statele Unite, la fel ca Regatul Unit înaintea lor, reprezintă singurul actor capabil să formeze o „mare barieră de foc” - un arc de țări maritime și de coastă în America de Nord, Europa și Asia de Est care să înconjoare continentul eurasiatic, se arată într-o analiză Foreign Affairs.
„Marea barieră de foc” vs. „inima întunecată” a Eurasiei: Pe unde trece linia frontului în războiul pentru următoarea ordine mondială
