În timpul celui de-al doilea război mondial şi al conflictului din fosta Iugoslavie, nimeni nu se gândea că responsabilii vor ajunge să fie traşi la răspundere. De atunci, s-au diversificat instrumentele juridice, crimele internationale au fost analizate foarte serios atât de instanţele internaţionale, dar şi de cele interne şi există alte standarde şi proceduri. Există definiţii ale genocidului, ale crimelor împotriva umanităţii şi ale crimelor de război, dar şi dispoziţii care prevăd expres că pentru asemenea orori pot fi traşi la răspundere inclusiv şefii de stat, şefii de guverne sau şefii militari, spune Răzvan Horaţiu Radu, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi, magistrat şi fost agent guvernamental al României la CEDO şi la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
