Anul trecut, într-un eseu socio-psihologic în memoria lui Donald Rumsfeld, renumitul filozof Slavoj Zizek a amintit discursul rostit de regretatul secretar american al apărării în 2002, cu puţin timp înainte de războiul din Irak. (1) În acest discurs, în mod intenţionat sau nu, Rumsfeld a menţionat concepte esenţiale ale filozofiei antice, şi anume necunoscutele necunoscute, cunoscutele necunoscute şi cunoscutele cunoscute. Cu toate acestea, lipsea un concept foarte recent: necunoscutele cunoscute.
