Îl cheamă Vaschien Cademcian, și nu mai e. Eu, de când îl știu, îi spun ‘nenea’ Vaschien. Vară-mea îi spune ‘unchiu’ Vaschien. Între familiile noastre nu erau legături de sânge. Da’ legături erau, ca odgoanele ce țin corăbiile la țărm. Povestea o știu de la tata. Pe timpul cât americanii bombardau Ploieștiul, de țipau țiganii […]
