În ciuda acestei aparente concentrari a IT-ului, o buna parte a celor ce lucreaza o fac în online, foarte adesea departe de locul unde e înregistrata firma. Traim zorii unei economii din ce în ce mai ateritorializata. Economia Online Criza COVID-19 a fortat mutatii rapide si permanente în dinamica structurii modurilor de lucru (homeworking, flexible working, coworking), dar mai ales în cultura muncii, în sine. Beneficiind de posibilitatea muncii în online, în perioada care s-a scurs de la declansarea pandemiei, normalitatea în ceea ce priveste munca initial „de birou” are o structura temporala mult diferita fata de acum doi ani. Raportul dintre modul de lucru la birou, acasa sau în spatii coworking e diferit de cel din perioada ante-pandemica. Pe fondul scaderii generale a numarului de salariati din România intervalului 2019-2020, de la 5,5 milioane, la 5,4 milioane, IT-ul propriu-zis (codurile CAEN 62-63 si activitatile de editare a jocurilor pe calculator si a altor produse software), ce grupeaza activitati dependente de online, a înregistrat o crestere de la 126 mii, la peste 136 mii de salariati, reprezentând în 2020 peste 2,5- din totalul populatiei salariate. Cele mai mari centre (Bucuresti, Cluj, Iasi si Timisoara) au ajuns sa însumeze 77,65- din numarul total de salariati din 2020, asigurând peste 85- din cresterea domeniilor la nivel national. De asemenea, numarul de companii nou înfiintate a ajuns la 3125, 2020 fiind anul cu cea mai mare crestere dupa 2017, Iasul, Bucurestiul si Clujul înregistrând valori mult peste media nationala. În ciuda acestei aparente concentrari a IT-ului, o buna parte a celor ce lucreaza o fac în online, foarte adesea departe de locul unde e înregistrata firma. Traim zorii unei economii din ce în ce mai ateritorializata. Societatea în online Orele de clasa, sedintele, conferintele, petitiile, socializarea în online nu mai reprezinta de aproape doi ani exceptiile. E bine, e rau? De regula, cei absenti în varianta fata în fata au devenit si mai absenti în varianta online. Dar maniera online vine si cu un mare avantaj - înlesneste participari, altadata imposibile. #Globalcanizare De când a aparut, internetul a facilitat aculturatia. Vectorul principal a fost cel al americanizarii culturale. Însa, anul 2021 a venit cu câteva surprize cinematografice. Superficialitatea cotidiana, altadata surprinsa mai ales în cinematografiile est-europene, a devenit în 2021 marca occidentala. Doua filme ce ruleaza pe Netflix sunt remarcabile: unul francez, 8 Rue de l'Humanité, aparut pe la jumatatea anului, iar celalalt american, Don't look up, aparut în decembrie. Don't look up sau când sfârsitul lumii, ceva fi provocat de impactul unei comete, trece într-un plan secundar, umbrit fiind de „marile probleme” globale. Luptele electorale, imaginile „scapate” în online, aplicatiile inutile, „spiciuri”, „resursele” extraterestre ce stau sa cada devin mai importante decât societatea, emisiunile de scandal, amantlâcurile vedetelor si alte trivialitati acopera mediatic marele eveniment; presedinta SUA, tocmai trezita dintr-un somn criogenic, alaturi de batrâni importanti si doamne aflate în mod cert la menopauza, e mâncata 22000 de ani mai târziu de un bronteroc pe o alta planeta, iar ultimul om al Pamântului nu mai aduna like-uri. Satira SF în care joaca o sumedenie de actori cunoscuti (Leonardo DiCaprio, Jennifer Lawrence, Rob Morgan, Jonah Hill, Ariana Grande, Melanie Lynskey, Cate Blanchett si Meryl Streep) e, cel mai probabil, cea mai buna mare productie a cinematografiei americane din 2021. Filmul e atât de globalcanic, încât satisfice (sau contrariaza) si Est-etica din partea asta europeana; avem di tati: si adeline pestrite, si sosoace, dar si politicieni si oameni de afaceri, la fel de caraghiosi la nivelul global, ca si cei din plan local. George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
