Unul dintre riscurile principale la adresa stabilitatii financiare îl reprezinta deficitul bugetar, identificat ca atare în raportul prezentat joi de BNR. „Deficitul bugetar pentru primele patru luni ale anului 2023 s-a majorat cu 0,56- puncte procentuale fata de anul anterior, situându-se la 1,72- din PIB”, se arata în raportul dat publicitatii de BNR. Între timp, Ministerul Finantelor a comunicat executia bugetara la cinci luni, deficitul crescând la 2,32- din PIB. „Aceasta evolutie este consecinta unei dinamici sub asteptari a veniturilor fiscale, pe fondul încetinirii activitatii economice” spune BNR, care subliniaza însa si efectele modificarilor aduse contributiilor pentru asigurari. Aici este vorba de scutirea angajatiilor din constructii, agricultura si industria alimentara de la plata contributiilor pentru asigurarile de sanatate pe lânga exceptarea de la plata impozitului pe venit. Totodata, în raport se arata ca desi România are una dintre cele mai ridicate rate de impozitare a veniturilor salariale (locul patru în Europa), contributia veniturilor la buget din impozitul pe salarii si venit este doar de 12,2- (locul 20 în UE). La deficit mai contribuie cresterea cheltuielilor cu investitiile si dobânzile. La prezentarea Raportului elaborat de banca centrala, Eugen Radulescu, director al Directiei de Stabilitate Financiara din BNR, spune ca „marea problema pe care o avem este deficitul bugetar”, care este vazut ca principala vulnerabilitate la stabilitatea financiara. „România are o pondere a veniturilor bugetare în PIB de 27-, cea mai mica din UE, în conditiile în care media europeana este de 41-. Asta înseamna ca reducerea cu un punct procentual a deficitului public este cu mult mai dificil de realizat într-o economie precum a României, decât într-o economie în care ponderea veniturilor bugetare e undeva pe la 40-45- din PIB”, a precizat el. Guvernul are o marja foarte restrânsa de a reduce deficitul bugetar, si din cauza ca nivelul cheltuielilor are un grad ridicat de rigiditate, a explicat el. Cu alte cuvinte, guvernului îi este foarte dificil sa reduca din cheltuieli care sunt practic fixe. De asemenea, România se confrunta cu deficite gemene, deficitul de cont curent fiind reflectarea în oglinda al celui bugetar. Masuri populiste = disparitati fiscale Potrivit lui Radulescu, colectarea veniturilor se loveste de mare problema: sistemul de impozite si taxe a devenit un adevarat svaiter. Facilitatile, scutirile acordate unor sectoare economice au ajuns sa conduca la aparitia mai multor categorii de oameni: „Unii care platesc taxe si impozite, care datoreaza taxe si le platesc si unii care nu mai datoreaza nici taxe”, explica Radulescu. El spune ca scutirea de impozitul pe venit nu mai este necesara pentru sectorul IT, deoarece nivelul taxari în România oricum este foarte redus, iar la salariile mari de 2.000-4.000 euro pe luna nu ar fi descurajate angajarile sau fuga specialistilor peste hotare. De asmenea, scutirea de la plata contributiilor pentru asigurarile de sanatate pentru constructii, agricultura si industrie alimentara este absurda si lipsita de sens. Se introduce o mare inechitate: unii salariatii nu contribuie la fondul asigurarilor de sanatate, dar beneficiaza de asistenta medicala completa pe banii celor care îsi achita obligatiile. Nivelul real al TVA a ajuns la aproape 14- Teoretic, în România rata de TVA este 19-. În realitate, nivelul TVA este putin peste 14- „De ce? Pentru ca avem enorm de multe scutiri, reduceri si alte facilitati în privinta TVA care nu mai exista în alte parti ale lumii”, a adaugat Eugen Radulescu. Câteva exemple: Echipamentul sportiv are TVA de 5-, în timp ce la curent electric TVA-ul este de 19-, dar pentru apa si canalizare este de 9-, iar exemplele pot continua. De asemenea, Eugen Radulescu a criticat fiscalitatea pentru microîntreprinderi, care pot avea venituri de 500.000 de euro pe an. În plus „o persoana poate avea trei microîntreprinderi, iar sotia si fiul fiecare câte trei si astfel se ajunge la niste sume incredibile de venituri care nu sunt impozitate”, a mai spus el. La fel si PFA-urile (Persoane Fizice Autorizate), care nu sunt salariati. „Salariatii platesc 48- din venit taxe si impozite, iar ceilalti 10-, 12-, 15-. Nu e în regula a mai spus el. Primul lucru care trebuie facut înainte de a mari impozitele si taxele este sa elimini privilegiile fiscale. Privilegiile fiscale nu sunt de dorit. Ai impresia ca ajuta. Nu ajuta”, a precizat el. Mai mult, pe cursdeguvernare
