Ministerul Sanatatii pregateste un Registru electronic national al infectiilor asociate asistentei medicale (IAM) sub forma unei aplicatii web, la care lucreaza deja specialisti din cadrul Institutului National de Sanatate Publica. Practic, institutiile în care se desfasoara acte medicale sunt încurajate sa raporteze toate cazurile de infectii asociate asistentei medicale, pentru a putea avea o imagine cât mai clara si, evident, pentru a lua masurile care se impun în aceste situatii. ”În România, infectiile asociate asistentei medicale au fost mult timp, si poate mai sunt si acum, subraportate. Dar IAM exista nu doar în tara noastra ci în întreaga lume. Însa, indiferent cât de mult se investeste, ele nu au cum sa dispara dar, în schimb, având o radiografie reala vor putea fi tinute sub control. De fapt, acesta este si scopul: de a încuraja si a stimula spitalele sa raporteze corect aceste infectii. Pâna nu demult, România raporta 1 caz la 100.000 de spitalizari, acum am ajuns la media europeana de 5 cazuri la 100.000 de spitalizari. Este mult mai aproape de adevar în conditiile în care, sa nu uitam ca în multe orase sunt spitale vechi care nu au circuite fiabile si deci sunt mai expuse”, a explicat Prof. Univ. Dr. Doina Azoicai, Sef disciplina Asistenta primara a starii de sanatate si Epidemiologie, din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie ”Gr. T. Popa” Iasi. IAM afecteaza un numar substantial de pacienti la nivel mondial, ceea ce, pe de o parte, duce la cresterea mortalitatii si la un impact financiar important asupra sistemelor de sanatate. De altfel, IAM este cel mai frecvent eveniment advers din domeniul asistentei medicale care afecteaza siguranta pacientilor. Acestea contribuie la o morbiditate, mortalitate si o povara financiara semnificative pentru pacienti, familii si sistemele de sanatate. Pe de alta parte, aparitia organismelor rezistente la mai multe medicamente este o alta complicatie întâlnita în cazul IAM. Acest tip de infectii este de 3,2 - din totalul pacientilor spitalizati în Statele Unite si de 6,5 - în Uniunea Europeana, iar prevalenta la nivel mondial este probabil mult mai mare. Cu toate acestea, o radiografie reala a impactului financiar al infectiilor asociate asistentei medicale ramâne necunoscuta din cauza lipsei de date si de sisteme de supraveghere fiabile. Un pas important pe care si-l propune, în acest sens, ministrul Alexandru Rafila ar fi angajarea de medici epidemiologi si infectionisti în toate spitalele din România. ”Este foarte importanta aceasta colaborare între medicul epidemiolog, cel infectionist si, as adauga eu, medicul clinician. De exemplu, medicul clinician urmareste evolutia pacientului, epidemiologul face testari de autocontrol iar infectionistul regleaza recomandarile de antibiotice, pentru a nu crea rezistenta la acestea. Mai ales daca ne raportam la cazurile din sectiile de Anestezie si Terapie Intensiva.”, a mai adaugat Prof. Univ. Dr. Doina Azoicai. Pe de alta parte, spitalele sunt încurajate sa obtina fonduri prin PNRR, cu ajutorul carora sa se doteze cu aparatura specifica, pentru a limita infectiile asociate asistentei medicale. "Aceste infectii merg împreuna cu bacteriile multirezistente la antibiotice. Ca sa identifici aceasta infectie e nevoie de un laborator specializat de microbiologie. Foarte multe spitale nu le au, dar le vor avea. Exista în momentul de fata o reglementare care impune spitalelor publice sa aiba un laborator sau macar un compartiment de microbiologie care sa functioneze permanent, nu neaparat cu medic, poate sa fie si un asistent medical, care sa poata sa faca în permanenta diagnostic. În felul acesta gasim diagnosticul acestor infectii si circulatia germenilor multirezistenti. Putem face inclusiv screening-ul pacientilor la intrarea în spital, daca vin deja cu bacterii multirezistente la antibiotice. Si atunci nu pun într-un salon o persoana care e purtatoare, nu trebuie sa fie bolnava, cu o alta persoana care nu are asa ceva. Asa putem sa evitam situatiile complicate", a mentionat ministrul Alexandru Rafila. În plus, managerii vor primi mai multe puncte la evaluarea activitatii lor, daca raporteaza corect infectiile, a subliniat a ministrul, precizând totodata ca va fi organizat în curând un studiu de prevalenta de moment, la nivel national, conform metodologiei Centrului European de Control al Bolilor. ”Este important ca managerii sa fie încurajati sa raporteze toate cazurile de IAM. Sa stiti ca si în Statele Unite, si nu numai, au existat astfel de bonificatii, pentru a-i stimula pe managerii spitalelor respective sa prezinte o radiografie reala a infectiilor asociate asistentei medicale. Sa nu uitam ca, în România, pâna în 1989, directorii de spitale care raportau acest tip de infectii erau trimisi la comisia de disciplina si erau pedepsiti. Managerii de astazi trebuie sa aiba încredere ca rolul raportarilor este doar pentru binele pacientului si al spitalului, pentru a tine sub control aceste infectii, adica pentru a salva vieti si a nu împovara bugetul spitalului”, a conchis Prof. Univ. Dr. Doina Azoicai. Totodata, profesorul Rafila a precizat ca a discutat cu reprezentantii Ministerului Muncii pentru realizarea unui ordin comun care se refera la raportarea infectiilor asociate asistentei medicale în centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice. „Trebuie si aceste centre incluse în activitatea de supraveghere, pentru ca uneori focarele de infectie asociate asistentei medicale apar si în astfel de centre. Persoanele de acolo sunt de multe ori cu foarte multe afectiuni si riscurile pentru ei sunt evidente”, a mai afirmat ministrul Sanatatii. În rândul spitalelor europene, prevalenta a cel putin unei IAM a variat în functie de mediul de îngrijire: 4,4 - în spitalele de îngrijire primara; 7,1 - în spitalele de îngrijire tertiara; 19,2 - în unitatile de terapie intensiva; si 3,7 - în unitatile de îngrijire pe termen lung. S-a stabilit ca aproximativ 8,9 milioane de episoade distincte de IAM au loc anual în unitatile de îngrijire acuta si de îngrijire medicala pe termen lung din Uniunea Europeana.
