Conform afirmatiilor autoritatilor INSSE, pâna la finalul anului 2022 vom avea publicate datele finale ale Recensamântului Populatiei si Locuintelor 2021 (RPL 2021), cel realizat în 2022 pentru data de referinta 1 decembrie 2021. Cel mai probabil, vor fi publicate câteva date la nivel national, eventual, la nivel judetean, urmând ca valorile pe Unitati Administrative Teritoriale locale (UAT) sa fie disponibile abia anul viitor. În functie de cifra reper, cea a populatiei estimate a României la 1 decembrie 2021 (aproximativ 18,922 milioane de persoane, conform Institutului National de Statistica) la care s-au raportat procentual numarul de autorecenzati si recenzati, stam surprinzator de bine la nivel national. La finalul zilei de 31 iulie 2022, numarul recenzatilor era de 18,148 milioane persoane, ceea ce înseamna ca au fost confirmati 95,9- dintre locuitorii estimati. În intervalul celei de-a doua etape a recensamântului, ce s-a desfasurat pâna în prezent, imediat dupa finalul înregistrarilor propriu-zise, au mai ramas de confirmat ceva mai mult de 770 de mii de persoane.Ma rog, sau de infirmat. La finalul perioadei de înregistrare, profesionistii statisticii au încercatsa ne linisteasca. Conform acestora, pentru aflarea rezultatelor finale, Institutul National de Statistica are instrumentele identificarii persoanelor cu resedinta obisnuita în tara care nu au fost recenzate si includerii lor în populatia rezidenta la 1 decembrie 2021. Este o operatiune complexa, de consultare a unui mare numar de baze de date si registre administrative aflate în bazele de date ale recensamântului ale INS si actualizate în prima faza a recensamântului (Vasile Ghetau, Recenzarea s-a încheiat. Se profileaza o populatie rezidenta înregistrata de 18,2 milioane locuitori, în contributors.ro). Tare ma tem ca itele conflictului (statistic!) dintre populatia cu domiciliul si populatia rezidenta, cea care conteaza în identificarea numarului de locuitori la RPL sunt atât de complicate, încât pentru localitatile în dreptul carora si-au înregistrat cu predilectie domiciliul formal moldovenii rasariteni nu avem prea multe repere logice pentru a estima cu o acuratete rezonabila populatia. Pe de alta parte, acest conflict între cele doua categorii de populatie a fost complicat si de miscarea de retur a unui numar important de emigranti români, remigratie determinata de criza pandemica. Printre specialisti exista doua opinii. Una dominanta, potrivit careia populatia rezidenta a tarii este mai redusa decât valoarea reper, ce se bazeaza pe faptul ca emigratia românilor e mai importanta cantitativ decât se estimeaza, si o alta care introduce în ecuatie si mobilitatea post-pandemica. Potrivit celei de-a doua opinii, miscarea de remigratie a românilor din plina criza pandemica a fost mai importanta decât returul ulterior al cetatenilor români în Occident, survenit dupa relaxarea restrictiilor. Câteva date preliminarii pentru mai multe UAT-uri ce au generat fluxuri importante de emigranti confirma aceasta de-a doua opinie. Nu trebuie neglijata nici interventia autoritatilor locale, mai ales în cazul UAT-urilor de talie mica, în supraalimentarea populatiei înregistrate. Motivele principale au fost finantarile, conservarea unor salarii mai importante, cât si a unui numar mai mare de consilieri locali, toate aceste chestiuni depinzând de talia demografica a comunelor. O alta sursa a conflictului statistic mentionat o reprezinta si migratia interna. Din aceasta perspectiva, avem certitudinea ca marile orase vor deveni mai mici, în conditiile în care sub presiunea restrictiilor din perioada pandemica, categorii întregi de populatie nu mai îndeplinesc cutumele înregistrarii în dreptul localitatii în care îsi desfasoara în mod normal activitatea. În primul rând e vorba de zeci de mii de studenti, ce vor fi în marea lor majoritate absenti din populatia centrelor universitare. Cu exceptia majoritatii studentilor straini, a celor domiciliati în centrul universitar sau a celor ce urmeaza specializari universitare ce au reclamat prezenta fizica (specializari medicale, unele specializari tehnice), restul au facut ore online. Cele mai mari perdante vor fi Bucurestiul, Clujul, Iasul si Timisoara. Tot acest conflict statistic a alimentat si incertitudinea dimensiunii unor indicatori ce intra în bilantul total al populatiei cu semnul „+”. Numarul de nascuti-vii e un exemplu. Schimbarea definitiei acestui indicator la începutul perioadei intercenzitare (începând din anul 2012 sunt inclusi nascutii-vii ai caror mame aveau domiciliul sau resedinta obisnuita în România a caror nastere a fost înregistrata la Oficiile de Stare Civila - cf. TEMPO) se face vinovata de aceasta stare de fapt. Oricum, acesta e singurul indicator pe care îl putem utiliza pentru a primeni valorile populatiei rezidente din localitatile obiectiv a migratiei formale basarabene. Iata, de pilda, seria statistica a nascutilor-vii din dreptul municipiului Iasi pare a avea date supraestimate cu 11 mii de nascuti-vii pentru aproape întregul interval intercenzitar (2012-2021). Doar din aceasta perspectiva, populatia rezidenta a Iasului (311 mii locuitori - valoare aflata indirect din comunicatele DJS din vara) devine de aproximativ 300 de mii de locuitori. O alta corectie, dar de data aceasta foarte aproximativa, ar putea fi data de scaderea numarului de vize de flotant în 2020, fapt ce ar duce la o populatie rezidenta a Iasului de aproximativ 290 de mii de locuitori, valoare foarte apropiata de cea înregistrata la RPL2011. Dincolo de aceste corectii, totul devine neclar în statisticile TEMPO. Restul componentelor conflictului statistic nu se mai lasa deslusite. Doar apelând la estimari statistice construite pe baza evolutiei unor indicatori economici si sociali, precum numarul mediu de salariati sau numarul de locuinte, în ecuatia carora am introdus si cele noua comune ce apartin aglomeratiei urbane (110 mii de locuitori - valoare medie estimata, destul de stabila statistic) avem o convergenta a populatiei municipiului spre 290 de mii de locuitori. Însa, e greu de crezut ca se vor mai adauga peste 70 de mii de locuitori celor sub 220 mii înregistrati pâna la 31 iulie (ultima valoare comunicata de DJS a fost de 205 559 recenzati la 24 iulie). George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
