În vreme ce ucenicea la Iasi ca sa desluseasca tainele artelor frumoase întru cunoastere si dobândirea mijloacelor de exprimare în acest limbaj artistic initiatic, ucenicul ascultator si neascultator, Cristian Ungureanu, spirit iscoditor si cautator, si-a aruncat privirile si dincolo de hotarele conventionale ale domeniului. Era cutreierat de dorinta de a afla, procedând maieutic, adica întrebându-se socratic, cum se poate ajunge la adevarul primordial si în ce mod izbuteste artistul sa-l proiecteze în puritatea sa iubitorilor de frumos. Curiozitatea aceasta i-a fost stimulata de întâlnirea cu fascinantul univers al ezoterismului lui Vasile Lovinescu, printul tagmei elitei initiatice românesti. I-au deschis portile acestei semiramidice gradini a ideilor supravietuitorii legendarului cerc bucurestean „Fraternitatea lui Hyperion”, precum Roxana Cristian. Sedintele acestei confrerii spirituale se tineau în casa unei delicate poete originare din Falticeni, Lucretia Andriu, sub „pontificatul” ilustrului Vasile Lovinescu, si el din Falticeni. Acel cerc s-a remarcat ca un cadru ideal de manifestare a studiilor si meditatiilor traditionale, ce se bazau pe textul, cu valente parca biblice, al lui René Guenon, „Simboluri ale stiintei sacre”, o subtila hermeneutica a atingerii esentelor divine prin ezoterismul cailor initiatice. Cristian Ungureanu, cucerit de Guenon, s-a îndreptat spre un continuator al acestuia, românul traitor la Paris, Matila Ghyka, cel care a demonstrat magistral ca arta este fructul unei geometrii secrete, una de natura sacra. Pasind pe poarta acestui univers captivant, Cristian Ungureanu nu doar s-a dedulcit din zabava cititului, ci s-a dedicat studiului rabdator, tenace. Semintele s-au asezat pentru a germina si rasari. Momentul revelatiei nu a întârziat. A venit, cum se întâmpla îndeobste, pe neasteptate, pe când se afla cu fratele sau Florin în Italia, la Verona, unde se dusesera sa cunoasca tezaurul inestimabil de arta al Italiei. Ca sa-si asigure existenta, cei doi frati pictau icoane, mai ales bizantine, promovând astfel sui-generis arta rasariteana. Capatasera repede notorietate si erau cautati în mediile catolice, doritoare sa aiba astfel de bijuterii în spatiile lor sacre. În 1999 Cristian a primit comanda realizarii unei copii a celebrei icoane „Sfânta Treime”, capodopera din 1425 a lui Rubliov. În timp ce o picta, artistul iesean s-a gasit parca într-un fel de iluminare. Ca într-o citire în stele a descoperit deodata ca marea creatie a calugarului rus nu are o forma dreptunghiulara, cum pare sa spuna cadrul în care exista, ci una sferica si ca armonia sa desavârsita e rezultatul conceperii conform principiilor Marelui Geometru, pe care artistul le-a pus în opera urmând un dicteu divin. A fost punctul de plecare al unei aventuri spirituale, ce a modelat destinul creator al lui Cristian Ungureanu. Unul dintre corifeii transdisciplinaritatii, românul din capitala Frantei, Basarab Nicolescu, îi defineste admirativ lucrarea: „În România, un important continuator al operei lui Matila Ghyka este artistul transdisciplinar Cristian Ungureanu, care reviziteaza cele mai cunoscute capodopere din istoria artei europene pentru a le dezvalui nedezvaluitul, geometria secreta si simbolica”. Ca sa izbuteasca în aceasta disectie dezlegatoare a tainelor si armoniilor ceresti, ce izvorasc din launtrul unor asemenea opere, Cristian Ungureanu s-a alcatuit ca spirit renascentist, având ca model pe Leonardo da Vinci si Michelangelo, asimilând concepte filosofice, însusindu-si legile geometriei, familiarizându-se si stapânind tehnici ingineresti, rafinându-se artistic ca limbaj si poetica. A fost un timp al acumularilor si gestatiei pâna la anotimpul pârgului. În 2011, la Suceava, unde compozitorul si profesorul iesean Viorel Munteanu primea titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii „Stefan cel Mare”, Cristian Ungureanu a etalat, si ca un omagiu, primele sale 16 pânze transdisciplinare, facând vizibila geometria lor secreta. În deceniul care a urmat a descompus si înfatisat anatomic peste 400 de capodopere, de la cele ale Sumerului, Egiptului, Antichitatii, Evului Mediu, Renasterii, Barocului, Clasicismului pâna la artistii moderni Mucha, Picasso, Salvador Dali. Din aceasta impresionanta suita de „studii de caz”, cum le numeste Cristian Ungureanu, nu lipsesc creatiile românesti, cele din spatiile sacre, precum Trei Ierarhi, ori operele sculptorului care a revolutionat arta tridimensionalului, Constantin Brâncusi. În demersul sau artistul de la Iasi adânceste si nuanteaza principiul vitruvian al „proportiei de aur”, configurând prin sferele trasate corole florale, acele blagiene „corole de minuni ale lumii”, cutii de rezonanta din care ies sunetele unei muzici sublime. Radiografiile astfel rezultate, veritabile opere de arta la rându-le, talmacesc capacitatea plasmuitorului de a lumina nevazutul din miez. E cu putinta sa se întâmple miracolul pentru ca executia este una impecabila artistic. Se adauga acestor tesaturi parca din fir de paingan, imaginarul fastuos, original si puternic expresiv al unor creatiuni tridimensionale, metafore ale „numarului de aur”, ce contrapuncteaza testimoniile „arheologice” ale capodoperelor picturale. Actul artistic s-a împlinit cu cel teoretic prin redactarea tezei de doctorat „Dialog între sfera si cub (Geometria secreta a picturii europene)”, sustinuta public cu succes de Cristian Ungureanu la Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti. Conceptia aceasta, ce-l individualizeaza, articulata prin cercetari temeinice si sistematice, constituie si substanta dizertatiilor sale academice ca magistru la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iasi. Aventura artistica creatoare si initiatica, orchestrata de Cristian Ungureanu, a numarat mai multe etape din 2011, momentul iesirii în agora, prin expozitii de tinuta la Paris, Roma, Aquila, Iasi, Bacau. Cunoaste momentul suma prin expozitia de mare amploare, cu un caracter jubiliar, din începutul anului 2022, din Sala Pasilor Pierduti a Universitatii iesene, ea însasi o expresie mirabila a geometriei sacre. Intitulata „Muzica Sferelor (Geometria secreta a picturii europene)”, manifestarea expozitionala, marcheaza cei 50 de ani de viata ai acestui creator de o factura speciala. Îl regasim aici plenar pe Cristian Ungureanu, spirit renascentist si artist transdisciplinar, promotor de directie noua si fertila în artele românesti. Grigore Ilisei este scriitor, critic de arta si publicist
