Nu bombardamentele rusesti, ci lipsa de verticalitate a unor lideri de la Kiev ramâne vulnerabilitatea existentiala pentru Ucraina. Potrivit Transparecy International, Ucraina este a doua cea mai corupta tara din Europa dupa... Rusia. Cu un indice de perceptie a coruptiei de 32 în 2021 - ultimul „top” publicat de organizatia internationala -, tara vecina este surclasata la capitolul „cinste” de tari precum Sri Lanka (37), Burkina Faso (42) sau Ghana (43). România sta mai bine, dar nu minunat - 45, un indice aproape la jumatate fata liderul Danemarca - 88. Mai grav în cazul Ucrainei este ca a înregistrat un regres fata de anul precedent, în ciuda faptului ca Zelenski s-a instalat la putere în mai 2019 cu o agenda politica în care lupta anti-coruptie aparea printre prioritati. Zelenski a semnat saptamâna trecuta cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeana si a cerut ca tara sa sa se alature pietei unice în procedura de urgenta. „Soldatii nostri nu lupta doar pentru tara noastra, lupta pentru toata Europa. Pentru toti copiii din Europa. Suntem recunoscatori partenerilor ca sunt alaturi de noi, dar scopul nostru e sa fim alaturi de toti europenii si cel mai important, sa fim la egalitate”, a transmis presedintele Ucrainei. O pledoarie emotionanta si corecta pe fond. Ucraina apara astazi cu sacrificii de neimaginat în secolul 21 cele mai importante valori europene: libertatea, democratia, demnitatea umana, drepturile omului, egalitatea si statul de drept. Copiii din Europa învata în timp real, cu telefonul în mâna si lacrimi în ochi, cât de importante, dar mai ales fragile sunt aceste valori pe care parintii lor le considerau bunuri neperisabile, dobândite de drept la nastere, usor de tranzactionat. Din pacate, în timp Zelenski declara ca „scopul nostru e sa fim alaturi de toti europenii si cel mai important, sa fim la egalitate”, la granita, vamesilor ucraineni numai de egalitate nu le ardea. Spagile pe care le cereau variau între 200 si 2000 de euro în functie de sex, vârsta si statut social. De altfel, în ultimele doua decenii, coruptia generalizata din vami si de la pasapoarte a fost una dintre principalele cauze care au deraiat procesul de aderare a Ucrainei la UE. Coruptia din Ucraina a oferit un teren fertil invaziei rusesti. Flexibilitatea meschina a liderilor politici care au jucat extern la doua capete, lipsa de integritate a functionarilor publici, oligarhia construita în jurul banului public si care privea cu simpatie spre Kremlin, întârzierea reformelor în justitie cerute de Bruxelles, au fost argumente care au cântarit greu în decizia lui Putin de a nimici statul vecinul, o „prada usoara”. Pâna acum, curajul ucrainenilor, înzestrarea armatei si priceperea elitei militare, ajutorul serviciilor secrete occidentale, câteva executii pentru tradare si strategia pripita în teren a generalilor rusi au reusit sa mentina intacta coloana vertebrala a Ucrainei. Mi-e teama însa ca nu bombardamentele rusesti, ci tot lipsa de verticalitate a unor lideri de la Kiev ramâne vulnerabilitatea existentiala pentru Ucraina. Suna cinic, dar Ucraina îsi spala astazi cu sânge pacatele ultimelor decenii. E o lectie pe care noi, cei care înca ne bucuram de pace, trebuie sa ne-o reamintim constant: cu cât o tara e mai corupta, cu atât apetitul Rusiei (si Chinei) sa serveasca mici bucatele din ea sau s-o înghita cu totul creste. O sa zâmbiti ironic, dar fiecare spaga refuzata în România mai distruge un tanc rusesc, la fiecare plagiat sanctionat un soldat rus dezerteaza, fiecare ancheta DNA stârneste neliniste la Kremlin. Sa folosim aceasta „munitie” câstigata cu sacrificii în ultimii 30 de ani pentru a nu ajunge în situatia ucrainenilor de a pune mâna pe arme.
