Textele din volum (re)compun o America a „momentelor cruciale”, ce se îmbina fabulos de la primii ani ai veacului trecut, prin conflagratiile mondiale si Marele Crah, pâna la debutul postindustrializarii. Liantul tuturor „palierelor” istorice ramâne Bellow însusi, în postura unui „observator” jamesian care nu iroseste nimic din bogatul si, în egala masura, complicatul material de viata trait. Proza scurta scrisa de Saul Bellow (laureat al Premiului Nobel pentru Literatura în 1976) ma convinge pe deplin ca acest longeviv autor american a avut o viziune epica asupra lumii. Romanele lui demonstreaza o arta fictionala autentica, însa textele scurte îi dezvaluie complet vocatia narativa înnascuta, nu facuta. Prozele din Collected Stories (traduse în româneste, la Polirom, drept Filiera Bellarosa si alte povestiri) pot fi considerate, în intentie, tot romane. Bellow nu le-a dat un contur narativ mai amplu, considerându-le, la finisarea lor, nuvele, dar pe unele le-a perceput totusi într-o nota mai larga, publicându-le în volume independente, asa cum se întâmpla cu The Bellarosa Connection/ Filiera Bellarosa (1989) si A Theft/ Furtul (1989). Ca atare, tomul mentionat, numai în aparenta de „proza scurta”, prezinta un sir semnificativ de „proiecte” romanesti de-ale lui Saul Bellow, „deturnate” cumva de la „scopul” lor initial. De aici, varietatea personajelor si decorurilor ivite în etape diferite de creatie si, mai ales, în contexte biografice specifice. Textele din volum (re)compun o America a „momentelor cruciale”, ce se îmbina fabulos de la primii ani ai veacului trecut, prin conflagratiile mondiale si Marele Crah, pâna la debutul postindustrializarii. Liantul tuturor „palierelor” istorice ramâne Bellow însusi, în postura unui „observator” jamesian care nu iroseste nimic din bogatul si, în egala masura, complicatul material de viata trait. The Bellarosa Connection discuta problema Holocaustului din unghiul evreitatii americane. Într-un dialog din interiorul familiei Fonstein se contureaza povestea lui Billy Rose care, în timpul razboiului, organizeaza o filiera de ajutorare a evreilor europeni (de catre cei americani), sub masca showbiz-ului derulat la fabuloasa arena new yorkeza Madison Square Garden. Discutia cazului devine însa mult mai complexa, abordând aspectele delicate ale evreitatii din cele trei mari spatii geografice - Europa, America si Asia (naratiunea continua si în intervalul postbelic, dupa 1950, în noul format stat Israel). Se sugereaza existenta unor transferuri mentalitare la populatia evreiasca, generate de particularitatile geografiei si sterotipiile civilizatiei de care aceasta populatie apartine. În A Theft, decorul se schimba, Bellow intrând în zona boemei artistice new yorkeze din anii postmodernitatii americane. Protagonista, Clara Velde, jurnalista de moda în New York (în ciuda faptului ca, la origine, este o intelectuala serioasa, cu excelente cunostinte de literatura clasica si greaca veche, dobândite la Bloomington), pierde un inel pretios (în realitate, bijuteria i-a fost sustrasa) si - o data cu el -, are senzatia, toata gloria profesionala (ziaristica) si fericirea personala (ilustrata de legatura afectiva cu Ithiel, legatura distrusa subit). Furtul ajunge astfel mobilul unei insolite introspectii, criza psihologica prin care trece femeia având, se pare, radacini mult mai adânci. O veritabila „estetica” a blazarii construieste Saul Bellow în doua nuvele intitulate Mosby’s Memoirs/ Memoriile lui Mosby si By the St. Lawrence/ Lânga St. Lawrence. În prima, Willis Mosby (care beneficiaza de o bursa a Fundatiei Guggenheim) se afla în Mexic, unde încearca sa-si definitiveze memoriile (a avut o viata plina de evenimente, cunoscându-l chiar si pe Franco în vremea Razboiului Civil Spaniol), dar realizeaza, prin exacerbarea meschinariei cotidianului, futilitatea oricarui efort istoriografic. În cea de-a doua, canadianul traitor la New York, Rob Rexler, are o epifanie similara, practicând nihilismul protector. O alta nuvela din volum (simptomatica pentru întreaga carte) trimite direct la aceste abilitati bellowiene, de preluare a realitatii pe paliere si segmente diferite ale istoriei. E vorba despre proza intitulata, simbolic, Zetland: A Character Witness/ Un raport la prima mâna despre Zetland, în care personajul principal (Zetland) e urmarit, cu ochi naturalisti, în „cresterea” si „descresterea” sa ontologica (înzestrat cu virtuti intelectuale de exceptie, protagonistul refuza, citind Moby Dick - parabola ratarii unui ideal maret -, sa mai devina filosof si profesor universitar la Columbia, multumindu-se cu o existenta mediocra). „Cresterea” si „descresterea” lui Zetland constituie, în realitate, succesiunile propriilor noastre amagiri si dezamagiri existentiale. Asemenea marilor prozatori, Bellow sesizeaza aici efemeritatea si fragilitatea din structura de profunzime a marilor idealuri omenesti. În opera lui, scriitorul le diseca necrutator, privindu-le totusi cu infinita simpatie. Codrin Liviu Cutitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
