Un articol corect politic

Pentru o siguranta maxima vorbiti strict despre munca, vreme si natura în general. Ochii sa priveasca mereu în gol unde nu este niciun om, mâinile sa fie lasate în jos pe lânga corp, nemiscate (unele gesturi pot fi interpretabile). Corpul usor aplecat pentru a nu sugera superioritate. Am încercat sa scriu un exemplu de articol în care sa respect toate cerintele corectitudinii politice, dar mi-am dat seama cu mare frustrare ca îmi este imposibil. Orice subiect as aborda, în orice stil, as putea fi oricând tras de mâneca de cineva ca am încalcat dreptul cuiva la ceva, ca am discriminat, ca am fost partinitor, poate chiar tendentios. Este o tensiune în crestere atât de mare la nivelul întregii lumi, încât un om obisnuit cu libertatea de exprimare de pâna acum, are mereu senzatia ca poate calca pe sticla sparta în orice directie ar lua-o. Dar ce este aceasta corectitudine politica ce ne manânca zilele noastre postmoderne? Pe Internet am gasit multe definitii care converg în asta: Corectitudinea politica înseamna evitarea tuturor formelor de exprimare sau actiune care ar putea sa ofenseze, excluda, insulte sau sa marginalizeze un anumit grup de oameni dezavantajati/defavorizati social sau discriminati. Nestiind exact ce este o categorie defavorizata am gasit OUG nr. 137/2000 care spune despre categoria defavorizata ca fiind „acea categorie de persoane care fie se afla pe o pozitie de inegalitate în raport cu majoritatea cetatenilor din cauza diferentelor identitare fata de majoritate, fie se confrunta cu un comportament de respingere si marginalizare” (art. 4).  Din grupuri dezavantajate am aflat din mai multe surse oficiale ca fac parte persoane expuse unui risc mai mare de saracie, excluziune sociala, discriminare si violenta decât populatia generala si care pot fi: minoritati etnice, migranti, persoane cu handicap, persoane vârstnice izolate, copii în situatie de risc ridicat (saracie, vulnerabilitate la procesele de dezagregare sociala, delincventa juvenila), persoanele fara adapost, femeile (!!!), familiile cu mai mult de doi copii, familiile monoparentale, infractorii si fostii delincventi (!!!), persoanele dependente de droguri si alcool (!!!), victimele violentei domestice, persoanele infectate cu HIV/SIDA, persoanele afectate de boli profesionale. Devenind din ce în ce mai interesat/intrigat am aflat ca discriminarea este „o actiune care presupune un tratament diferit, nedrept fata de persoane din cauza apartenentei lor la un anumit grup social”. Exista mai multe forme de comportamente discriminatorii, dar toate au în comun faptul ca implica o anumita forma de excludere sau de respingere. Discriminarea are o mie de fete si poate fi pe criterii de vârsta, de avere, de convingeri politice, de nationalitate (xenofobie), de rasa, de sex (misoginie, misandrie - ura, aversiune, ostilitate sau dispret fata de persoanele de sex masculin; discriminare sexuala la munca), de religie (antisemitism, islamofobie, anticrestinism), de orientare sexuala (homofobie, heterofobie - ura fata de heterosexuali, transfobie - ura fata de transgenderi, heterosexism - ideea ca toti trebuie sa fie heterosexuali), de stare a sanatatii (serofobia - prejudecata împotriva persoanelor care traiesc cu HIV), de conditie materiala (aporofobia - dezgustul fata de saracie si de oamenii saraci). Cu siguranta sunt mai multe, dar am hotarât sa ma opresc aici. La toate astea mai adaugam si bullyingul si exploatarea sexuala a femeilor si am conturat o schita a fundatiei pe care se bazeaza acest bloc zgârie nori numit corectitudine politica. Practic el are etaje pentru fiecare dintre noi, nimeni nu este uitat. Daca cineva doreste, poate afla oricând ca a fost, este si va fi discriminat, ofensat, exclus, insultat sau marginalizat. Ca instrument în apararea liberei exprimari avem doar articolul 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si articolul 30 din Constitutia României, dar si aici sunt îngradiri la punctul (6) „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.” În urma acestui ministudiu al meu, am constatat stupefiat ca 99- din stirile ce se difuzeaza pe canalele mass media sunt ofensatoare la adresa a numeroase categorii sociale mentionate mai sus, încalca dreptul la viata privata a persoanelor si atinge aproape toate punctele discriminarii. Practic doar prognoza meteo este corecta politic, dar luata numai pentru continut, fiindca, daca se analizeaza totul, de la prezentatoarele silite sa fie îmbracate sexy pentru a fi placute publicului masculin, pâna la ordinea în care se anunta vremea, de la vest la est si nu invers, atunci avem material... Am constatat, de asemenea, ca toate manualele scolare, în afara de unele de stiinte exacte (matematica, fizica, chimie), fac discriminare prin simplul fapt ca prezinta exemple unilaterale, neglijând toate celelalte aspecte si devenind astfel ofensatoare. În literatura, ce sa mai zic, e masacru total, sunt avantajate în mod abuziv categoriile sociale majoritate cum ar fi heterosexualii, crestinii, sunt prezentate abuzuri de tot felul, crime, atrocitati asupra animalelor etc. Ponderea exemplelor între femei si barbati este inegala. Chiar si în unele stiinte exacte cum ar fi biologia, anatomia au loc discriminari pe banda rulanta. Se prezinta, de pilda, un corp de animal sau uman de mascul (barbat) sau de femela (femeie), în ambele cazuri excluzându-se varianta opusa. Optiunea corecta din punct de vedere politic ar fi sa prezinte trupuri fara caracteristici sexuale sau cu ambele în acelasi timp. Nu mai vorbesc de site-urile de socializare unde aproape nicio postare nu este corecta politic. Se încalca toate punctele specificate mai sus. Foarte direct mi s-a amintit de catre sotie ca si într-o familie se zdrobesc toate principiile de egalitate, se da de pereti cu corectitudinea politica pâna-i ies creierii. Partenerii în casnicie nu sunt niciodata egali, copiii nu au niciun drept decât acela de a respecta parintii si dorintele acestora, femeile sunt exploatate, barbatii la fel. Nimeni nu e liber sa faca ce vrea, nu mai vorbesc de dreptul la intimitate. Practic oricine dintr-o familie îsi poate da în judecata pe un alt membru, la alegere, pentru discriminare sau alta ofensa ce intra în sfera corectitudinii politice. În secunda în care iesi pe usa în lume, începi sa îti bati joc cu nerusinare de drepturile celorlalti oameni si ale animalelor cu care te întâlnesti în drum. Devii zilnic, fara sa îti dai seama, deci cu nesimtire, pentru ca nu ai educatia necesara, un infractor. Nu ai voie sa privesti la femei pe strada, nici la barbati, nu ai voie sa glumesti cu alte persoane decât daca obtii acordul lor în prealabil, scris ori cu martori. Aluziile sexuale sunt strict interzise fata de oricine si oricând. Daca vorbesti cu cineva fata în fata, nu-l privesti în ochi, nu vorbesti despre propria lui persoana, despre felul cum arata, cum se îmbraca, despre viata lui personala. Abordezi doar subiectele de interes comun profesional sau care privesc interesele comunitatii în care locuiti. Atentie, subiectele politice se trateaza cu maxima grija, persoana cealalta se poate considera ofensata daca scapi afirmatii cum ar fi „politicienii astia de cacat” etc. Atât cu femeile, cât si cu barbatii trebuie sa va alegeti cu mare grija termenii în discutie. O persoana se poate simti lezata foarte usor daca este clasificata drept femeie ori barbat, de exemplu, chiar daca aspectul exterior poate trimite la o asemenea ipoteza. Aparentele pot oricând însela. Sub nicio forma, repet, sub nicio forma nu recurgeti la cuvinte sau expresii în public care sa trimita la relatii sexuale sau chiar la relatii interumane în general. O ureche atenta poate scoate orice cuvânt din context pentru a vi-l arunca apoi în ochi pe post de acuze discriminatorii. Aceeasi restrictie se aplica si în dialoguri care se refera la o alta persoana. De altfel, discutiile despre oameni ar trebui sa fie cu totul evitate în prezenta altor oameni. Nici despre animale nu sunt indicate. Pentru o siguranta maxima vorbiti strict despre munca, vreme si natura în general. Ochii sa priveasca mereu în gol unde nu este niciun om, mâinile sa fie lasate în jos pe lânga corp, nemiscate (unele gesturi pot fi interpretabile). Corpul usor aplecat pentru a nu sugera superioritate. Un articol corect politic, daca ar reusi sa se încadreze normelor, ar fi lipsit complet de continut, de mesaj, de traire. Ar fi un raget de vaca. Corectitudinea politica sta ca o secure permanent deasupra capului. Traim vremuri de libertate totala, aveti grija de voi, Dumnezeu sa ne aiba în paza!... Sau Allah, sau Zamolxes! În fine, scuze! Briscan Zara este scriitor si publicist


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi