În articolul din aceasta saptamâna, dedicat evenimentelor demografice, prezentam o serie de date furnizate de Institutul National de Statistica (INS) care descriu nuptialitatea (intensitatea evenimentului „casatorie”) la nivel national si pentru judetul Iasi. Statistica oficiala din România defineste casatoria ca fiind uniunea liber consimtita între un barbat si o femeie, încheiata în conditiile legii. Am precizat acest aspect deoarece asupra casatoriei sunt abordari diverse: casatoria în sens civil, casatoria în sens religios, casatoria între persoane de acelasi sex, casatoria asimilata cu uniunea liber consimtita între doua persoane. Cea mai frecventa forma de casatorie este monogamia (casatoria între un barbat si o femeie). În diferite regiuni si culturi ale lumii se mai întâlnesc poliandria (un barbat casatorit cu mai multe femei), poligenia (o femeie casatorita cu mai multi barbati), endogamia (casatoria între membrii aceleiasi comunitati), homogamia (uniunea dintre soti care au caracteristici sociale, fizice, educationale, economice similare), heterogamia (casatoria între parteneri cu caracteristici diferite). Faptul ca exista atâtea definitii/ abordari/ controverse teoretico-ideologice privind casatoria arata ca acest concept este un construct social, în sensul ca depinde de semnificatia, notiunea, conotatia asociate la un moment dat, reflectate în perceptia publica, acceptate ca fiind normale de membrii unei comunitati. Ceea ce era privit ca „anormal” odinioara, este acceptat ca un fapt social normal în momentul de fata (ex: casatoria între persoanele de acelasi sex). Sociologul Adrian Netedu de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iasi considera ca nuptialitatea este un eveniment demografic „secundar”, în sensul ca influenteaza natalitatea daca avem în vedere ca cele mai multe nasteri au loc de obicei în cadrul familiei „traditionale”, întemeiata pe casatoria dintre un barbat si o femeie. Pe aceeasi coordonata se situeaza si demograful iesean Danut V. Jemna care afirma ca nuptialitatea este studiata deoarece este corelata cu fertilitatea prin caracteristici precum vârsta la prima casatorie, durata unei casnicii, tipul de familie (traditionala/ moderna; familie-nucleu/ familie extinsa etc.). Pentru sociologul clujean Traian Rotariu, natalitatea arata „propensiunea pentru casatorie în cadrul unei populatii”. Atunci când discutam despre nuptialitate ne raportam la starea civila a persoanelor (casatorite/ necasatorite). Pentru datele referitoare la repartitia populatiei dupa starea civila, consultam Recensamântul Populatiei si Locuintelor-runda 2011 si aflam ca 46- din populatia României avea statutul de „casatorit”. Potrivit lui T. Rotariu, în anii 1930, România avea o rata de nuptialitate (numarul de casatorii la o mie de locuitori) care varia în jurul valorii de 9‰. Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, nuptialitatea a crescut, rata nuptialitatii ajungând si la 12‰. Conform datelor INS, în anul 2020 s-au înregistrat 81.343 casatorii, cel mai mic numar de casatorii înregistrat din 1946 pâna în prezent. Fata de anul 2019, în 2020 s-au înregistrat cu 47.267 casatorii mai putine (cu 30.199 casatorii mai putine în urban si cu 17.068 casatorii mai putine în rural). Pandemia de COVID-19 asociata cu toate restrictiile sanitare (distantarea fizica, carantina, izolarea, portul mastii sanitare, certificatul verde) a descurajat nuptialitatea. Au fost perioade în care nuntile au fost interzise, cu exceptia celor prevazute de calendarul religios (posturile de peste an) sau perioade în care ceremonia casatoriei era restrictionata la cca. 20 de participanti. În acest context, rata nuptialitatii a fost mult mai mica decât cea din anul 2019, înregistrându-se 3,7‰, fata de 5,8‰ în anul anterior. Cele mai multe casatorii (11,7- din numarul total de casatorii) s-au încheiat de barbatii si femeile din grupa de vârsta 25-29 ani, urmate de cele încheiate de barbatii din aceeasi grupa de vârsta cu femeile din grupa de vârsta 20-24 ani (11,5-). În mediul urban, femeile se casatoresc, în medie, la vârste mai înaintate decât în mediul rural. Astfel, în 2020, în mediul urban 28,4- dintre casatorii au fost încheiate de femei din grupa de vârsta 25-29 ani (fata de 23,3- în mediul rural), iar în mediul rural 31,3- dintre casatorii s-au încheiat de femei în vârsta de 20-24 ani (fata de 19,8- în mediul urban). Explicatia pentru vârsta mai înaintata la casatorie a femeilor din mediul urban fata de mediul rural rezida în impactul modernitatii asupra stilului de viata al tinerilor, în special al femeilor. Tinerele femei sunt preocupate de cariera, câstiguri, petrecerea timpului liber, amânând casatoria si nasterea. Datele INS mai arata ca, în mediul rural, numarul de casatorii al femeilor din grupa de vârsta sub 20 ani a depasit de doua ori pe cel înregistrat în mediul urban (3349 casatorii în mediul rural, fata de 1612 casatorii în urban). În anul 2020, vârsta medie în cazul sotilor (la data încheierii casatoriei) a fost mai mica în mediul rural, comparativ cu mediul urban (cu 1,7 ani pentru sot si respectiv cu 2,3 ani pentru sotie). Fata de anul 2019, în anul 2020, în mediul urban, vârsta medie la casatorie a crescut cu 0,3 ani, atât la barbati, cât si la femei, iar în mediul rural, vârsta medie la casatorie a crescut cu 0,4 ani la barbati si cu 0,3 ani la femei. În profil teritorial, numarul cel mai mare de casatorii în anul 2020 a fost înregistrat în Municipiul Bucuresti (9407 casatorii), urmat la mare diferenta de judetul Iasi (4029 casatorii), iar cele mai putine casatorii s-a înregistrat în judetele Vâlcea (737 casatorii), Tulcea (726 casatorii) si Covasna (709 casatorii). Din cele 4029 de casatorii înregistrate în judetul Iasi, un numar de 2081 au fost oficiate în mediul urban, iar 1948 în mediul rural. Rata nuptialitatii în judetul Iasi a fost de 4,2‰ în anul 2020, mai mare decât rata pe tara (3,7‰), însa la jumatate fata de valoarea înregistrata în anul 1990 (8,5‰). În anul 1990, în judetul Iasi, au fost înregistrate 6927 casatorii, mai multe cu 1898 casatorii fata de numarul înregistrat în anul 2020. Chiar daca nuptialitatea s-a redus ca intensitate în perioada 1990-2020, casatoria asimilata cu familia traditionala ramâne înca o institutie valorizata social, dar tot mai contestata de unele forte din zona societatii civile care militeaza pentru legiferarea parteneriatului civil si casatoria între persoanele de acelasi sex. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
