Dupa ce Rusia a invadat NATO anul trecut, Ucraina si-a intensificat eforturile de a adera la NATO, argumentând ca garantiile de securitate oferite de Moscova, Washington si Londra atunci când a renuntat la arsenalul sau nuclear în favoarea Rusiei, în 1994, au fost în mod clar lipsite de valoare, relateaza Reuters. În timp ce tarile est-europene spun ca un fel de foaie de parcurs ar trebui sa fie oferita Kievului la summitul NATO care va avea loc marti si miercuri la Vilnius, Statele Unite si Germania se feresc de orice miscare care ar putea duce alianta mai aproape de un razboi cu Rusia. Presedintele rus Vladimir Putin a citat expansiunea NATO spre granitele Rusiei din ultimele doua decenii ca fiind un motiv cheie pentru decizia sa de a trimite zeci de mii de soldati în Ucraina vecina, la 24 februarie 2022. Orice extindere a Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord trebuie sa fie aprobata de toti cei 31 de membri, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus deja posibilitatea de a fi transmisa Kievului o invitatie oficiala de aderare cu ocazia summitului de la Vilnius. În cele ce urmeaza sunt prezentate etapele pe care Ucraina le-a parcurs în drumul sau spre aderarea la NATO, un posibil compromis cu privire la urmatorii pasi si punctul de vedere al Rusiei cu privire la aceste evolutii. DRUMUL UCRAINEI SPRE NATO În 2008, NATO a convenit, la summitul de la Bucuresti, ca Ucraina - care a facut parte din Uniunea Sovietica condusa de Moscova pâna la destramarea acesteia în 1991 - ar putea, în cele din urma, sa adere la alianta. Însa liderii NATO nu au oferit Kievului un asa-numit Plan de actiune pentru aderare (MAP) care sa stabileasca o foaie de parcurs pentru apropierea sa de blocul militar occidental. Apoi, în 2014, Moscova a anexat ilegal peninsula Crimeea luata de la Ucraina si a sprijinit separatisti prorusi din estul Ucrainei. Într-o vizita rara la Kiev, în luna aprilie a acestui an, Stoltenberg a declarat ca "locul de drept" al Ucrainei este în NATO, dar ulterior a precizat ca aceasta nu va putea adera cât timp va continua razboiul cu Rusia, ale carei forte ocupa în prezent o mai mare parte din estul si sudul Ucrainei. La începutul lunii iunie, presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ca natiunea sa a înteles aceasta pozitie, dar la sfârsitul lunii a repetat apelurile pentru ca Ucraina sa primeasca o "invitatie politica" la NATO în cadrul summitului. UN POSIBIL COMPROMIS În cadrul procesului MAP urmat de alte foste tari foste comuniste din Europa de Est, candidatii trebuie sa demonstreze ca îndeplinesc criteriile politice, economice si militare si ca sunt capabili sa contribuie militar la operatiunile NATO. Din 1999, majoritatea tarilor care au dorit sa adere la NATO au avut de parcurs un MAP, desi aceasta procedura nu este obligatorie: Finlanda si Suedia, foste state neutre care au colaborat îndeaproape cu NATO, au fost invitate sa adere direct la alianta anul trecut. Nu este clar cum va arata calea Ucrainei catre aderare, deoarece tot mai multe tari, printre care Marea Britanie si Germania, sugereaza ca ar putea sa sara peste procesul MAP. Printr-o astfel de miscare, NATO ar putea raspunde cererilor Kievului si ale aliatilor sai din Europa de Est de a depasi limbajul acordului de la summitul de la Bucuresti din 2008, fara a oferi Ucrainei o invitatie sau un calendar real. De altfel, de la invazia pe scara larga a Rusiei, armata ucraineana a facut pasi importanti catre standardele NATO. Procesul se accelereaza pe masura ce armele si munitia de fabricatie sovietica se epuizeaza treptat, iar Occidentul instruieste trupele ucrainene conform standardelor NATO si trimite armament din ce în ce mai avansat. DE CE ESTE ATÂT DE SENSIBILA ADERAREA UCRAINEI? O clauza de asistenta reciproca - renumitul Articol 5 din Tratatul Organizatiei Atlanticului de Nord, care se rezuma plastic prin deviza "Toti pentru unul" - se afla la baza principiilor aliantei, care s-a format în 1949 cu scopul principal de a contracara riscul unui atac sovietic pe teritoriul aliat. Clauza prevede ca un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor aliatilor. Acest articol este citat ca fiind unul dintre principalele motive pentru care Ucraina nu poate adera la NATO cât timp se afla în conflict cu Rusia, deoarece ar putea atrage imediat alianta într-un razboi activ. Jens Stoltenberg a precizat ca, desi NATO trebuie sa discute optiunile pentru a oferi Ucrainei garantii de securitate pentru perioada de dupa razboi, garantiile de securitate prevazute la articolul 5 vor fi oferite doar membrilor cu drepturi depline ai aliantei. Kremlinul prezinta extinderea drept o dovada a ostilitatii Occidentului fata de Rusia - lucru pe care puterile occidentale îl neaga, spunând ca alianta are un caracter în întregime defensiv. Moscova a amenintat ca ar cauza probleme pentru multi ani de acum încolo, daca Ucraina ar adera la NATO si a avertizat ca va da un raspuns nespecificat pentru a-si asigura securitatea.
