Specialistii Serviciului de Prevenire si Protectie IASISTING va reamintesc ca orice munca poate fi periculoasa! Cu toate ca exista nenumarate cazuri în care locul de munca este unul placut, în care mergi cu placere, exista totusi anumiti factori care intervin în activitatea de rutina si provoaca, ceea ce specialistii numesc boala secolului: STRESUL. Nu este o boala în sine, dar daca este intens si de durata, poate sa conduca la aparitia unor probleme de sanatate mentala si fizica. Cu cât nivelul de stres este mai mare, cu atât angajatul începe sa se confrunte cu probleme si la locul de munca (oboseala, pierderea capacitatii de concentrare, scaderea performantelor, iritare, demoralizare, pierderea interesului pentru actvitatile de la birou etc). În anumite limite stresul poate fi un factor motivator însa atunci când depaseste o anumita limita poate sa scape de sub control. Apare ceea ce numim „anxietate de performanta” si tindem sa punem jobul mai presus decât orice alte considerente, familie, viata personala sau viata sociala. Stresul cauzat de locul de munca este principalul factor pentru „sindromul burnout”, o forma de epuizare emotionala asociata cu atitudini negative, cinice fata de sine sau de ceilalti. Pe lânga factorii personali (oboseala, graba, teama, problemele de sanatate, senzatii de pierdere a controlului, excese etc.) care intervin si care accentueaza o tensiune transformând-o în stres, exista la locul de munca si o serie de surse specifice care pot genera astfel de stari: prea multe sarcini efectuate în acelasi timp; termenele limita de predare pot deveni extrem de stresante mai ales pentru cei care nu si-au gestionat în mod corect timpul si actiunile; lipsa unei bune pregatiri sau instruiri pentru activitatea desfasurata; prea multi sefi - în momentul în care o persoana are mai multi superiori, fiecare dintre acestia cerându-i o serie de rapoarte sau actiuni, unele care se suprapun sau chiar intra în contradictie, angajatul devine dezorientat nemaistiind ce anume are de facut; incertitudine - angajatul fie nu are siguranta locului de munca sau fie nu stie foarte clar ce anume are de facut; lipsa unor bune conditii de lucru (mult zgomot de fond, bruiaj, vibratii, lumina slaba, temperatura prea scazuta sau prea ridicata, spatiu redus, neaerisit, expunere la substante toxice, lipsa echipamentelor necesare, pozitia de lucru necorespunzatoare corpului, ore suplimentare excesive, umiditatea necorespunzatoare a aerului, nerespectarea pauzelor); neîntelegeri între angajati, jigniri, discriminari, hartuire de orice tip; efectul „big brother” este extrem de puternic mai ales în prima faza în care angajatii constientizeaza faptul ca fiecare miscare le este urmarita si analizata prin intermediul camerelor de luat vederi; munca multa nenormata, munca monotona; foarte putina libertate în executarea operatiunilor. Stresul nu apare brusc si la cote maxime. El trece prin mai multe faze care îi permit individului sa ia masurile potrivite pentru ameliorarea starii si înlaturarea factorilor generatori. Va recomandam urmatoarele modificari în comportamentul de serviciu pentru a face fata stresului la locul de munca: reduceti presiunile pe care le puneti voi însiva asupra voastra; diminuati asteptarile pe care le aveti de la ceilalti; organizati-va agenda pe prioritati, începând cu activitatile cu prioritate ridicata; nu amânati sarcinile; respectati pauzele; nu va luati de lucru acasa. Viata personala trebuie separata clar de viata de serviciu; evaluati-va corect resursele si cereti ajutor atunci când simtiti ca nu puteti face fata sarcinilor; beti multa apa în timpul zilei. Evaluarea riscurilor de stres în munca implica aceleasi principii si procese de baza ca si evaluarea celorlalte riscuri de la locul de munca. Managementul poate analiza pe baza chestionarelor interne care sunt sursele de stres ale salariatilor si sa încerce înlaturarea factorilor negativi.
