În timp ce România închide scoli, biblioteci si taie bugetul Ministerului Culturii, statele europene subventioneaza lectura cu sute de milioane de euro. Pandemia de coronavirus ne-a aratat, înca o data, la ce e buna lectura. Teoriile conspiratiei, stirile false nu au putut fi demontate de majoritatea românilor. Care au ales sa le dea... Marti, 7 decembrie, o lume întreaga a stat cu ochii pe convorbirea la distanta dintre presedintele american Joe Biden si omologul sau rus Vladimir Putin. Va fi razboi? Va fi o dezescaladare de tipul celei vazute în primavara? O prima concluzie în urma întâlnirii - si una nu foarte încurajatoare – este ca pozitiile cu privire la Ucraina ramân aproape neschimbate. Washingtonul interpreteaza prezenta trupelor ruse în apropierea granitei ca pe o agresiune si ameninta cu sanctiuni în caz ca Moscova va alege calea militara. Rusia catalogheaza aceste preocupari drept „isterie“ si spune ca nu face altceva decât sa raspunda miscarilor ucrainene si acumularii de forte NATO în flancul estic al aliantei. Trebuie spus, totusi, ca aceasta prezenta întarita a aliatilor în regiune vine dupa anexarea de catre Rusia a Peninsulei Crimeea, în primavara anului 2014. 1. Ce impact a avut discutia Biden-Putin? Daca Vladimir Putin a mizat pe diviziunile din cadrul Occidentului, atunci se pare ca a pariat pe un cal mort. Într-un semnal ca aliatii sunt pe aceeasi lungime de unda, presedintele Biden i-a contactat imediat dupa discutie pe aliatii sai europeni: presedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, premierul italian Mario Draghi, premierul britanic Boris Johnson. Apoi, a discutat cu aliatii de pe flancul estic din cadrul grupului „Bucuresti 9“. Anterior, liderul de la Kremlin primise avertismente similare de la Washington, Bruxelles, Paris sau Berlin: daca va ataca Ucraina, vor fi consecinte majore. Comentând la postul de radio Echo Moskvii, citat de Eurotopics, publicistul Leonid Gozman spunea ca negocierile au însemnat un punct pentru Biden: „Casa Alba a declarat imediat dupa încheierea discutiilor ca Biden a emis, de fapt, un ultimatum. Conform legilor strazii, stabilite de Putin si bazate pe anii de tinerete petrecuti în Sankt Petersburg, raspunsul ar fi trebuit sa fie imediat si ferm. Dar Kremlinul a ramas tacut timp de câteva ore si apoi a iesit cu declaratii de neînteles, lipsite de orice postura de superputere. Potrivit rapoartelor din SUA, imediat dupa discutii, Biden i-a contactat pe liderii marilor state europene, care sunt aliatii sai. Dar pe cine ar putea suna presedintele nostru? Pe Lukasenko si Maduro? Putin este singur pe aceasta planeta“, comenta Leonid Gozman. 2. Îsi va schimba Putin atitudinea? Cu 100.000-175.000 de militari masati la frontierele rasaritene ale Ucrainei (în functie de sursa care furnizeaza cifrele), liderului de la Kremlin îi va veni foarte greu sa se retraga pur si simplu în urma avertismentelor occidentalilor. Si ce motiv ar avea? În definitiv, faptul ca Vestul ameninta numai cu sanctiuni economice îi indica lui Vladimir Putin lipsa apetitului pentru o implicare militara. În timp ce Kremlinul vrea sa lupte si îsi pregateste deja poporul pentru razboi. Ar fi poate prea optimist din partea Occidentului sa mizeze pe grija lui Putin fata de privatiunile la care si-ar supune poporul în cazul unor sanctiuni majore sau a unor pierderi grele provocate de un razboi la scara larga. În ultimele luni, propaganda rusa si-a îngrosat tonul la adresa Occidentului, pe canalele televiziunii de stat. SUA sunt acuzate ca împing Europa si Ucraina catre un razboi cu Rusia. Polonia este acuzata ca a instrumentalizat ea însasi criza migrantilor de la frontiera cu Belarus, ca pretext pentru o actiune agresiva. La posturile tv controlate de Kremlin, militari si politicieni vestesc venirea celui de-al treilea razboi mondial, prin agresiunea Vestului – unul dintre pilonii propagandei rusesti, bazat pe mitul sovietic al „Marelui Razboi pentru Apararea Patriei“. Dupa întâlnirea Biden-Putin, oficiali ucraineni au reclamat o întarire a dispozitivelor militare rusesti masate la frontiera, într-un semn al unei lovituri militare de amploare. Continuarea, pe newsweek.ro
