Stirea ca ministrul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii, Florin Roman, si-a dat demisia, dupa ce ziarul Libertatea a publicat mai multe articole în care se arata ca acesta si-a cosmetizat CV-ul cu niste cursuri la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj pe care, de fapt, nu le-ar fi facut, a fost intens comentata pe retelele de socializare. Asupra sa planeaza si acuzatii de plagiat. Dar CV-ul si scurta sa „activitate” reflecta foarte bine starea sitemului pe care ar fi trebuit sa-l pastoreasca. Iata, mai jos, o scurta incursiune în lumea digitala a institutiilor publice din Iasi. Chiar în timpul stirii demisiei lui Florin Roman de la sefia Ministerului Digitalizarii, Nicu Rosu, un utilizator din Iasi al platformei Facebook îsi descria frustrarea legata de acest subiect: “Vreau sa cumpar bilete la Filarmonica. Deschid frumos laptopul, hmmm, tot nu se poate cumpara on line. Ma duc la casa de bilete, un nene în fata mea suna la toti amicii si îi întreaba unde ar prefera sa stea, balcon, jos, dar îi mai întreaba fara graba daca s-au trezit, daca sunt bine… Eu în spatele lui. Nu catadicseste sa se grabeasca cât de cât, nu îi pasa ca stau la rând. Intra o tipa, trece pe lânga mine si se duce direct la casa si îi cere informatii casierei, iarasi se aseaza la vorba. Îi spun politicos ca sunt si eu la rând. Se uita la mine si îmi raspunde acru si rastit ca ea e muziciana! Bineînteles, ramâne la casierie. Ajung în final la casierie, mi se spune ca nu pot plati cu cardul. Mi-a trecut, nu mai cumpar. Pacat, stiu ca va fi un concert de colinde fantastic”. ”Digitizarea si digitalizarea României, în raportul individului cu societatea si cu administratia publica, e un fenomen fioros de cinic. Marea masa a populatiei nu stie despre ce este vorba si va ramâne pe dinafara”, atrage atentia filologul Stelian Dumistracel, într-o postare pe youtube de joi, 16.12.2021, din seria Dialoguri lingvistice, în care îi este interlocutor dr. Gabriela Haja, sef al Departamentului de lexicologie–lexicografie de la Institutul de Filologie româna „A. Philippide". Stelian Dumistracel argumenteaza: “E vorba de raporturile cu societatea, cu administratia publica. Zice: “cauta pe siteul cutare si cutare!”, ei, lasa-ma, domnule, ca eu nici nu retin ce mi-a spus el în graba. Si jumatate din populatia tarii nu are acces la calculatoare. Nu are acces la mijloacele moderne de a intra în contact cu cineva si cu o institutie mai ales. Eu, de exemplu, sunt dezarmat. Daca dau peste un telefon cu central, îmi spune “pentru informatii formati 1, pentru reclamatii formati 2. Nu stiu, trebuie sa o las sa termine ce are de zis si dupa aia apas sau apas imediat? Si aproape nu reusesc niciodata sa fac fata la o operatoare de la o centrala telefonica. Uneori nimeresc, daca sunt numai doua puncte: pentru informatii generale apasati pe 1, pentru reclamatii apasati 2 si tace. Si atunci apas repede pe 2. Si nimeresc. Dar daca spune 4 lucruri, nu stiu daca sa apas când spune 2 sau sa apas când se termina sirul de cifre”. Cu totii ne recunoastem, probabil, frustrarea descrisa de Stelian Dumistracel si pe care am simtit-o atunci când încercam sa contactam telefonic institutiile statului. Nici contactul online nu este de cele mai multe ori un succes, povesteste Madalina Deleanu, care s-a confruntat recent cu o astfel de problema la ApaVital Iasi: “Pentru transferarea contractului de furnizare de la un vechi proprietar la unul nou, procedura se face exclusiv online, printr-o aplicatie care cere crearea unui cont. Procedura e complicata si absurda: pentru simpla preluare a unui contract deja existent ai nevoie de AVIZARE (ce tip de avizare nu stie nimeni) si de documente atât de multe si specifice, de parca faci o casa de la zero. Iar odata trimise documentele, nu primesti o confirmare si un numar de urmarire. Sa te mai miri când procesatorii cererii solicita pe email documente suplimentare, uneori în doua exemplare (!?), desi transmiti hârtiile în format electronic si ei le pot multiplica de câte ori doresc?”. Nici nu mai stii unde sa-ti platesti taxele si impozitele, pentru ca e concurenta mare în piata. Fiecare institutie administrativa îsi alege propria platforma de plati online: ghiseul.ro, infopay.ro, cityon.ro etc. “Cea mai ”tare” platforma este ghiseul.ro, care are cele mai multe institutii înrolate. În mod exclusiv si în premiera, prin aceasta platforma poti plati online inclusiv amenzi Covid-19!”, ne-a spus un alt contribuabil, care a preferat sa nu-si dea numele. Andreea A. a devenit „specialista” în obtinerea certificatelor fiscale, dupa o riguroasa documentare online pe siteurile autoritatilor, dupa telefoane date la institutiile statului si, în cele din urma, dupa rezolvarea problemelor în mod clasic, cu un drum la ANAF sau la Primarie, în functie de ce certificat avea nevoie. Numite oficial certificate de atestare fiscala, acestea sunt documente care dovedesc ca ai sau nu ai datorii fata de institutii: fata de bugetul de stat sau fata de bugetele locale (taxe si impozite, amenzi). „Pentru persoanele fizice, certificatul fiscal „mare” (adica cel de la bugetul de stat), pe care ti-l da ANAF, era pâna nu de mult cea mai simpla hârtie de obtinut (la Iasi). Te duceai la Palatul Finantelor, pe A. Panu, la un ghiseu, cu buletinul în mâna si într-un minut îl obtineai (sau mai multe minute, depinde de coada). Acum s-au simplificat lucrurile: ghiseul de dat certificate s-a mutat la sediul ANAF de la Gara Nicolina, iar procedura se compune din doua etape: depunere cerere si primire certificat. Între aceste doua etape, distanta e de 3 - 4 zile! Recomandarea este sa platesti tot la ghiseul fizic, la doamna de la casierie (daca ai datorii curente sau restante), caci platile online facute prin platformele specializate ”se vad în sistem peste 10 zile”, povesteste Andreea A. Iar în ce priveste certificatele “mici”, de la primariile locale, „câte bordeie, atâtea obiceie”. Bordeiul nostru, municipiul Iasi, da si online astfel de certificate, pe platforma PENTRU INTEGRAREA SERVICIILOR DE E-GUVERNARE ÎN SISTEMUL ELECTRONIC NATIONAL, https://edirect.e-guvernare.ro/. În platforma trebuie sa setezi localitate si tipul de document pe care îl ceri. La Primaria Iasi, un certificat fiscal dureaza în mod normal, prin aceasta platforma, 3 zile. “Exista si taxa de urgenta, dar aici e cam confuza situatia. Într-un loc pe site scrie ca taxa de urgenta pentru 24 de ore este 14 lei si în alt loc e 13 lei, iar pentru urgenta si mai mare (pe loc?), taxa este când de 26, când de 28 de lei. Platesti si tu cât vrei!”, face haz de necaz Andreea. În functie de cât de dezvoltate sunt sau ce edili priceputi au, unele primarii te îmbie pe pagina lor de net cu promisiunea ca îti pot elibera diverse documente solicitate în format electronic. Exemplifica, din propria experienta, Dan I.: “La Primaria Bârnova, pentru prelungirea unui certificat de urbanism trebuie sa trimiti online certificatul vechi, o cerere completata si dovada platii serviciului. Pentru a obtine online noul certificat însa, trebuie dus certificatul vechi în original la primarie”. Potrivit datelor Eurostat, în ce priveste interactiunea online a populatiei cu autoritatile, România este pe ultimul loc în Europa, în conditiile în care doar 15- dintre români au interactionat online cu autoritatile în ultimul an. Eurostat a studiat si pentru ce au luat legatura europenii cu autoritatile, prin intermediul siteurilor acestora. Din statisticile europene afla ca doar 11- dintre români au obtinut online informatii oferite de autoritati si 9- au descarcat formularele oferite online si au si reusit sa le trimita autoritatilor.
