Scopul PNRR vizeaza, nimic altceva, decât ameliorarea starii economiei dupa binecunoscuta criza pandemica, cresterea PIB, crearea de locuri de munca necesare incluziunii fortei de munca, sprijinirea tranzitiei verzi si a celei digitale pentru sustinerea cresterii sustenabile. În perioada urmatoare, cât a mai ramas pentru implementarea PNRR, de altfel destul de scurta (pâna la 31 august 2026), ”un numar din ce în ce mai redus de personal trebuie sa gestioneze atât programele operationale aferente perioadei de programare 2021-2027, cât si Planul national de redresare si rezilienta al României, este imperios necesar a se adopta (…) masuri de stimulare cu privire la salarizarea personalului bugetar.” (https://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/NF_OUG_salarizare_PNRR_07112022.pdf). În acest context, majorarea veniturilor anumitor categorii de personal bugetar capata o importanta aparte. Daca pare lejera (îndepartata) data pâna la care a fost asumata îndeplinirea a 507 jaloane si tinte asociate investitiilor-cheie tinând de PNRR, în realitate nimic nu e mai fals. Trei ani si jumatate (pâna la 31 august 2026) trec zburând, iar noi înca nu am reusit corelarea prevederilor privind ”fondurile europene din cadrul MRR, situatie care, în prezent, genereaza întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbtie a fondurilor alocate României” (https://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/NF_OUG_salarizare_PNRR_07112022.pdf). Realizarea efectiva a reformelor majore aferente celor sase piloni principali stabiliti prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European si al Consiliului depinde, fara discutie, si de volumul si calitatea resurselor umane implicate aici. Responsabilitatile acestora si competentele corespunzatoare sunt, cu nimic mai prejos, similare celor necesare pentru implementarea proiectelor finantate din fonduri europene, în cadul CFM. Apoi ”activitatile specifice atributiilor de coordonator de reforma/investitii sunt de o complexitate deosebita iar pentru recrutarea/retentia unui personal înalt calificat care sa asigure implementarea reformelor si investitiilor în termenele asumate este necesara remunerarea în aceleasi conditii pentru toate institutiile cu atributii si specificitati similare, drept pentru care este necesara si uniformizarea conditiilor de remunerare pentru activitatea de gestionare a PNRR.” (https://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/NF_OUG_salarizare_PNRR_07112022.pdf). În esenta, ceea ce se impune pregnant a fi retinut (potrivit sursei anterior indicate) este faptul ca actualul sistem de salarizare, daca nu ar fi modificat, ar putea sa împiedice ducerea la capat a PNRR. Riscul exprimat de Executiv (”imposibilitatea retentiei personalului înalt calificat va conduce la o instabilitate a aparatului tehnic la nivelul coordonatorilor de reforme si investitii, ceea ce va genera în mod inevitabil întârzieri în atingerea jaloanelor în termenele asumate, întârzieri care la rândul lor ar face imposibila respectarea calendarului privind depunerea cererilor de plata catre Comisia Europeana”), pare acum posibil de prevenit doar printr-o masura legislativa de majorare a veniturilor anumitor categorii de personal bugetar. Masura ca atare este data de o OUG (pentru modificarea si completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice), care prevede sporiri salariale în directia aratata. Mai exact, se reglementeaza ”majorarea salariilor de baza, soldelor de functie/salariilor de functie, indemnizatiilor de încadrare cu pâna la 50-, indiferent de numarul de proiecte în care este implicat (aceasta majorare se va aplica proportional cu timpul efectiv alocat activitatilor pentru fiecare proiect – n.ns.)” (https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/261326), pentru personalul nominalizat în echipele de proiecte finantate din fonduri europene nerambursabile, precum si personalul implicat în implementarea PNRR. Majorarea amintita priveste si presedintii si vicepresedintii de consiliu judetean si primarii si viceprimarii. Apoi ”personalul care gestioneaza fonduri comunitare, precum si personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operationale, pe durata desfasurarii activitatii în acest domeniu, în loc de majorarea de pâna la 25 de clase de salarizare, respectiv de majorarea salariilor de baza cu pâna la 75-, urmeaza sa beneficieze de majorarea salariului de baza, soldei de functie/salariului de functie, indemnizatiei de încadrare cu pâna la 50-.” (https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/261326). Prevederea urmeaza sa fie valabila si pentru personalul din cadrul Directiei pentru Coordonarea Agentiilor de Plati. Nu au fost uitat nici personalul Corpului controlorilor delegati din cadrul Ministerului Finantelor, pentru care se prevede ”majorarea salariului de baza cu pâna la 25-, în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului finantelor” (https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/261326). Se cunoaste, respectivii controlori (deja) deruleaza activitati legate de asigurarea conformitatii reglementarilor legale în domeniul controlului financiar preventiv, precum si exercitarea controlului financiar preventiv delegat la ordonatorii de credite care gestioneaza fonduri alocate prin PNRR. Fara a avea neaparat legatura directa cu PNRR, sa amintim si faptul ca a fost programata pentru exercitiul financiar urmator (2023) si majorarea salariului de baza minim brut pe tara garantat în plata. Conform unui Proiect de OUG se propune ca salariul de baza minim brut pe tara garantat în plata sa fie majorat la 3.000 lei lunar (de la 1 ianuarie 2023), cresterea fiind de 17,6 -, fata de luna decembrie 2022 (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/01/NF-2.pdf). Influentele favorabile sunt asteptate asupra cresterii economice prin stimularea ocuparii, cresterii puterii de cumparare a salariatilor si reducerii muncii la negru. Evident, nu este de neglijat impactul asupra cresterii consumului, care indiscutabil influenteaza importul de bunuri de consum. În prezent beneficiaza de salariul minim brut garantat în plata de 2.550 lei, un numar de circa 856.830 salariati, adica 16,27- din numarul total de salariati activi - 5.265.252, iar de majorarea salariului de baza minim de 3.000 de lei vor beneficia un numar de 2.181.134 salariati. Sa amintim ca în luna septembrie 2022 (https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/castigul-salarial-mediu-brut-in-septembrie-a-fost-6457-lei-iar-cel-net-4003-lei-s16710/), câstigul salarial mediu brut a fost 6.457 lei, iar câstigul salarial mediu net pe economie a atins nivelul de 4.003 lei.
