Conflictul armat din proximitatea noastra, declansat la 24 februarie a.c. prin invadarea Ucrainei de catre federatia Rusa, determina mai multe reconsiderari în materie de alocari bugetare. Între altele, importante sunt cele vizând sprijinirea economiei ori legate de ”mai buna dotare a armatei noastre”. De aceea, ne referim aici la masurile de ajutor de stat privind sprijinirea companiilor autohtone, dar si la achizitiile pe linie de înzestrare militara, de la Radare de dirijare, Sisteme portabile de rachete antiaeriene cu raza foarte scurta de actiune, la Sisteme portabile ”Scorpius” de detectare si distrugere a dronelor. Un set închegat de acte normative este cel legat de Cadrul temporar de criza pentru masuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei 2022/C/ 131/1/01. Respectivul Cadru cuprinde ”masuri de ajutor de stat similare celor adoptate pentru criza provocata de pandemia de Covid-19, respectiv ajutor de stat sub forma garantiilor si creditelor cu dobânda finantata de la bugetul de stat care vor permite accesul la lichiditate companiilor afectate direct sau indirect de efectele invaziei, inclusiv cele generate de sanctiunile impuse Rusiei de catre UE si partenerii sai internationali.” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfProiectordonantareglmf_22082022.pdf). De moment ce sanctiunile impuse si contramasurile luate, în contextul conflictului, au si vor avea repercusiuni asupra companiilor, acestea trebuie sustinute, asigurându-li-se accesul la finantare (durata maxima a finantarilor este de 72 de luni, în cazul creditelor de investitii, si 36 luni în situatia creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru). În acest sens, O.U.G. nr. 99/2022 reglementeaza schema de ajutor de stat IMM INVEST PLUS - sub forma de garantii pentru împrumuturi si sub forma de grant. Furnizor al ajutorului de stat este MF, atributiile de administrare fiind delegate mai multor Fonduri (Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM, pentru componenta IMM INVEST ROMÂNIA, Fondul de Garantare a Creditului Rural, pentru componenta AGRO IMM INVEST etc.). Componentele schemei ca atare sunt mai multe, trebuind adaugate cele precum IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION si RURAL INVEST. Schema în discutie asigura acordarea de ”garantii de stat, în procent de maximum 90- din valoarea finantarii, exclusiv dobânzile, comisioanele si spezele bancare aferente creditului garantat. Toate acestea sunt în conformitate cu prevederile punctului 2.2. din Cadrul Temporar Ucraina, pentru unul sau mai multe credite pentru realizarea de investitii si/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru finantarea capitalului de lucru. Pentru creditele/liniile de credit, valoarea maxima a fiecarei finantari acordate unui beneficiar nu poate depasi 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finantarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investitii, cu exceptia beneficiarilor din domeniul agriculturii primare, acvaculturii si pisciculturii, pentru care valoarea maxima a finantarii este de 5.000.000 lei. Valoarea maxima cumulata a finantarilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul programului, nu poate depasi 10.000.000 lei, respectiv 5.000.000. lei pentru beneficiarii din domeniul agriculturii primare, acvaculturii si pisciculturii.” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfProiectordonantareglmf_22082022.pdf). Cadrul normativ national, în sensul aratat, este dat de O.U.G. nr. 90/2022 care aproba Programul privind acordarea unor facilitati pentru creditele acordate de banci si institutii financiare nebancare anumitor categorii de debitori, dar si de H.G. nr. 953/2022, prin care au fost aprobate Normele de aplicare a prevederilor acesteia. Recent (la 20 iulie 2022), CE a modificat Cadrul temporar (amintit mai sus), majorând valorile maxime ale ajutoarelor de stat - de la 400.000 € la 500.000 € per întreprindere, cu exceptia celor din domeniul productiei primare de produse agricole pentru care se majoreaza de la 35.000 € la 62.000 € si a celor din domeniile pescuitului si acvaculturii, pentru care se majoreaza de la 35.000 € la 75.000 €. Pentru corelare legislativa a fost adoptata O.G. nr. 30/2022 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale si bugetare, modificându-se O.U.G. nr. 99/2022 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS, dar si O.U.G. nr. 90/2022 privind acordarea unor facilitati pentru creditele acordate de banci si institutii financiare nebancare anumitor categorii de debitori. Urmare a notificarii CE de catre România a schemei în valoare de 19,7 mld. lei pentru sprijinirea întreprinderilor (https://romania.representation.ec.europa.eu/news/comisia-aproba-o-schema-de-ajutoare-romaniei-cu-o-valoare-de-4-miliarde-eur-pentru-sprijinirea-2022-09-09_ro), s-a aprobat ajutorul ca garantii pentru împrumuturi (buget maxim de 3,6 mld. €, cca, 17,75 mld. lei) si granturi directe (buget maxim: 390 milioane €, respectiv cca. 1,93 mld. lei), pentru a compensa o parte din costurile datorate în cadrul împrumuturilor garantate. Având în vedere gradul ridicat de incertitudine economica cauzat de situatia geopolitica actuala, schema urmareste sa asigure faptul ca întreprinderile afectate dispun în continuare de suficiente lichiditati, permitând bancilor sa continue sa acorde împrumuturi economiei reale. Beneficiarii eligibili vor avea dreptul de a primi noi împrumuturi care sunt acoperite de o garantie de stat de pâna la 90- din valoarea împrumutului, cu scadente maxime de pâna la sase ani. Comisia a constatat ca schema de ajutoare a României îndeplineste conditiile prevazute în cadrul temporar de criza, fiind ”necesara, adecvata si proportionala pentru a remedia o perturbare grava a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE si cu conditiile prevazute în cadrul temporar de criza” (https://romania.representation.ec.europa.eu/news/comisia-aproba-o-schema-de-ajutoare-romaniei-cu-o-valoare-de-4-miliarde-eur-pentru-sprijinirea-2022-09-09_ro). În special, în ceea ce priveste garantiile pentru împrumuturi, ajutoarele vor acoperi garantiile pentru împrumuturi cu o anumita scadenta si o valoare limitata (sprijinul în cadrul schemei va fi acordat pâna cel târziu la 31 decembrie 2022). Cuantumurile ajutoarelor sub forma de granturi directe vor fi limitate, ajutoarele nedepasind 62.000 € si 75.000 € pentru fiecare întreprindere care îsi desfasoara activitatea în sectorul agriculturii/pescuitului acvaculturii si 500.000 € pentru întreprinderile din celelalte sectoare. Pentru ca în debutul demersului nostru aminteam si de efortul bugetar legat de mai buna dotare a armatei noastre în actuala situatie geopolitica, sa spunem ca deja prin sistemele achizitionate de tip Patriot ”putem închide spatiul aerian sud-estic si proteja Bucurestiul si Constanta. Sistemul anti-racheta Patriot permite României o aparare redutabila. De asemenea, foarte eficient este sistemul Lansator Multiplu de Rachete cu bataie mare – HIMARS care a intrat în dotarea Armatei României în 2021.” (https://romania.europalibera.org/a/armata-romana-achizitii-arme/32005854.html). De retinut ca, potrivit aceleiasi surse, doar în luna august a.c. ”Armata Româna - prin Romtehnica, din subordinea MApN, având ca singura activitate înzestrarea armatei - a scos la licitatie cinci contracte care au o valoare cumulata de peste 5,5 mld. lei (cca. 1,1 mld. €: detectoare de drone, lansatoare portabile de rachete, sisteme de comunicatii alternative (…)”. Mai exact este vorba despre contractele de înzestrare privind: Radar de dirijare la apropiere si aterizare mobil (150 mil. lei), Sisteme portabile de rachete antiaeriene cu raza foarte scurta de actiune, maximum 231 astfel de lansatoare (4 mld. lei), Sistem electronic de comunicatii de razboi de tip H/V/UHF-LINX, maximum trei instalatii (valoarea maxima 600 mil. lei), Sistem electronic de comunicatii V/UHF-ARGUS, trei astfel de instalatii (510 mil. lei) si Sisteme portabile Scorpius de detectare si distrugere a dronelor (242 mil. lei). Cu certitudine, achizitiile de acest tip sunt cât se poate de costisitoare. E adevarat, si moderne/eficiente pe câmpul de lupta. Dar importante surse sunt deturnate de la destinatia lor fireasca, si anume cea productiva, numai ca actualul context nu permite niciun fel de abordare critica. Eventual, asupra unor teme de acest fel, inclusiv când este vorba despre implicatiile în sfera preturilor energiei (sa retinem ca Ministerului Energiei, la prima rectificare bugetara i s-au asigurat fonduri necesare compensarii/plafonarii preturilor la energie electrica/gaze naturale cifrate la 2.500 mil. lei), vom reveni în interventii viitoare.
