Regina Elisabeta a II-a a murit, traiasca regele Charles al III-lea! Contraofensiva ucraineana merge bine pe frontul de est. Potrivit analistilor de la Institutul pentru Studiul Razboiului (ISW), armata ucraineana a recucerit aproximativ 2500 de km patrati în zona Harkov, avansând cu rapiditate spre Kupyansk, Izium si râul Oskil. Pâna aici, toate bune si frumoase, dar comunicatele furnizate de INS pe tema preturilor, coroborate cu rapoartele BNR pe tema inflatiei, creeaza senzatia de frig în oase înainte de sosirea anotimpului rece. De iarna care sta sa bata la usa, doar copiii în candoarea lor se vor mai bucura. În magazine, piete, oboare, oriunde misuna oamenii cu sacosele sub brat, auzi aceleasi lucru: „preturile la alimente au luat-o razna”! Evolutia preturilor la produsele alimentare face parte din ancheta statistica a preturilor de consum (calculul indicilor preturilor de consum - IPC). Calculul IPC acopera numai bunurile si serviciile care intra în consumul direct al populatiei (bunuri alimentare, marfuri nealimentare, servicii). Acest indice este utilizat la determinarea puterii de cumparare a salariilor, pensiilor, evaluarea nivelului de trai, masurarea saraciei, actualizarea valorii unor active, creante si altele. Observarea si înregistrarea preturilor/tarifelor de consum la produsele alimentare (ca si la cele nealimentare si servicii) se desfasoara în 42 de localitati, selectate din principalele asezari urbane ale tarii, cum este si municipiul Iasi, în care se organizeaza puncte de observare (magazin/unitate prestatoare de servicii). Colectarea si înregistrarea preturilor se realizaeza de catre operatori specializati ai directiilor judetene de statistica. Pentru preturile marfurilor alimentare, colectarea si înregistrarea preturilor la un anumit sortiment (ex. pâine graham) se efectueaza de trei ori pe luna, în timp ce la marfurile nealimentare si la servicii doar o singura data pe luna. Esantionul de produse/marfuri alimentare stabilit de INS cuprinde sortimentele cu pondere semnificativa în consumul populatiei. Un sortiment (ex: pâinea alba fara sare, pâinea neagra, pâinea graham) reprezinta un bun destinat satisfacerii unor nevoi de consum ale populatiei definit prin caracteristici tehnico-functionale specifice (materie prima, mod de ambalare, greutate, dimensiuni) selectat în cadrul unui post de cheltuieli (grupa de cheltuieli efectuate de consumatori pentru satisfacerea unor nevoi concrete de consum de bunuri alimentare). Potrivit ultimului comunicat emis de INS pe tema evolutiei preturilor de consum, într-o singura luna (iunie 2022 fata de mai 2022), preturile produselor din grupa de marfuri alimentare au crescut per ansamblu cu 0,6-. Preturi mai mari s-au observat pentru ulei, slanina, grasimi (+6,9-), citrice si alte fructe meridionale (+3,2-), conserve din fructe (+1,8-), produse de morarit si panificatie, lapte si produse lactate, zahar, produse zaharoase si miere de albine (+1,6-), cacao si cafea (+1,3-), carne, preparate si conserve din carne, bauturi alcoolice, peste si conserve din peste (+1,1-), alte produse alimentare (+0,8-). Au scazut preturile pentru legume si conserve de legume (-5,8-), fructe proaspete (-2,5-). Daca vom analiza cu cât au crescut preturile la marfurile alimentare, în luna iunie 2022 fata de luna similara a anului 2021, rezultatul este de-a dreptul socant pentru omul de rând: ulei, slanina, grasimi (+46,0-), produse de morarit si panificatie (+22,5-), oua (+17,4-), peste si conserve din peste (+15,1-), legume si conserve de legume (+14,8-), lapte si produse lactate (+14,7-), cacao si cafea (+12,5-), carne, preparate si conserve din carne (+12,2-), zahar, produse zaharoase si miere de albine (+10,9-), alte produse alimentare (+8,4-), bauturi alcoolice (+7,6-), fructe si conserve din fructe (+5,6-). Tot ce înseamna marfa alimentara produsa si comercializata este influentata si de cresterea preturilor la anumite marfuri nealimentare, asa-numitele „imput-uri”: combustibili (+41,3-), energie electrica, gaze si încalzire centrala (+41,1-). Anul trecut, pentru un litru de motorina se achita în medie 6,5 lei, acum dam 10 lei pe acelasi produs. Pentru un drum de la Iasi la Bucuresti, parcurs cu autoturismul, anul trecut plateam circa 300 de lei, acum cheltuiala cu carburantul s-a dublat. Bunurile alimentare ajung în piete si pe rafturile magazinelor cu mijloacele de transport care au nevoie de carburanti, mentenanta, inspectie tehnica periodica, rovinieta, revizii tehnice, anvelope de sezon si alte reparatii. Toate aceaste înseamna cheltuieli în plus pentru operatorul de transport, iar pentru consumator preturi mai mari la raft. Revenind la problema cresterii mari a preturilor la marfurile alimentare, statisticile INS arata ca, în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021, preturile produselor agricole au crescut cu 30,66-. Aceasta crestere s-a datorat în principal produselor vegetale. Preturile produselor vegetale au crescut cu 32,31-. Aceasta evolutie a preturilor înregistrata pe total produse vegetale în luna iunie 2022, fata de aceeasi luna a anului precedent, a fost determinata de cresterea preturilor la grâu cu 80,57-, floarea soarelui cu 69,21-, orz/ orzoaica cu 58,55-, porumb boabe pentru consum cu 50,39-, castraveti de câmp cu 38,51-, soia cu 36,96-, cartofi cu 33,27-, ceapa uscata cu 21,74-, fasole pastai cu 18,50-, fasole boabe cu 16,36-, varza timpurie si de vara cu 13,35-, morcovi cu 9,60-, capsuni cu 4,53-. Preturile produselor animale au crescut cu 24,35-. Evolutia acestor preturi s-a datorat în principal cresterii preturilor la oua de gaina cu 40,15-, carne de bovine - în greutate vie cu 28,39-, carne de pasare - în greutate vie cu 26,70-, lapte de vaca cu 23,95-, porcine - în greutate vie cu 21,90-, carne de ovine - în greutate vie cu 10,96-, miere de albine cu 10,00-. România este printre cei mai mari producatori agricoli din Europa, dupa Ucraina si Federatia Rusa. La productia de grâu, porumb, floarea soarelui, tara noastra concureaza cu marii producatori din Franta si Polonia. Marea noastra problema este procesarea produselor de origine vegetala sau animala. Avem cel mai mare deficit comercial înregistrat la marfurile agroalimentare din toata Europa Centrala si de Est. Preturile mari la alimente descurajeaza consumul de bunuri proaspete, de calitate, sanatoase. Toate aceste probleme vor afecta indiscutabil calitatea vietii în România. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
