O strategie de interventie urbana pe axa culturala presupune studii multisecventiale preliminare, definirea proiectelor realizabile, transpunerea lor în viata. Una din marile probleme ale dezvoltarii urbane în România este anemia capacitatii de a realiza proiecte mari, de calitate, în timp rezonabil. Boala este însotita de o alta similara din interiorul administratiilor publice lipsite si ele de capacitatea de a previziona, de a imagina viziuni tematice de ansamblu. Sunt probleme grave rezolvabile într-un cadru legislativ nou. Nu cred ca guvernele si parlamentele urmatoare îsi vor propune asemenea legi esentiale pentru calitatea vietii din localitatile noastre. Sa vedem, macar în principiu, cum poate fi potentata urbanistic axa culturala a Iasului. Un prim proiect de ansamblu are în vedere cladirile. Reparatii, restaurari pentru cele de calitate, remodelari ale volumetriilor si fatadelor pentru cele lipsite de calitate, dar importante, demolari ale constructiilor parazitare, dar si, foarte important, identificarea de terenuri pentru noi investitii pentru crearea pârghiilor economice necesare unei asemenea ample întreprinderi. În acest spatiu reprezentativ, proprietarii de terenuri si-au facut, cum e si firesc, ei nu sunt interesati de viziuni de ansamblu, planuri individuale de afaceri. Ori procesul corect de prezervare a calitatii spatiului urban este invers. Axa trebuie mobilata cu noi investitii punând în prioritate absoluta doua criterii, coerenta spatiilor, frumusetea si armonia lor în continuitate si confortul cetateanului care le utilizeaza. Prin urmare noi investitii pot sa apara numai daca sunt desenate pe criterii urbanistice si arhitecturale. Adica, ele trebuie sa contureze spatii, sa sustina perspective, sa închida vederile nefavorabile si sa deschida pe cele favorabile catre obiective importante, catre peisaj. În acelasi timp, multimea de forme, functiuni, materiale, texturi si culori trebuie sa intre într-o poveste majora a Iasului prin mijloace de compozitie specifice si, mai ales, trebuie sa lase loc creatiei de arhitectura contemporane, de cel mai înalt nivel, ca marca a timpului nostru. O directie sensibila, dar atragatoare si profitabila în acelasi timp este restaurarea tututor monumentelor si punerea lor în valoare împreuna cu imensul patrimoniu de pivnite, subsoluri si tuneluri existente. Numai în piata Palatului Culturii sunt circa douazeci de mii de metri patrati de spatii vechi, elocvente, necesar a fi valorificate economic, dar mai ales istoric si estetic. Un proiect important se refera la spatiile verzi. S-au facut pasi semnificativi, dar si aici lipseste viziunea de ansamblu pe întreaga axa. Spatiul verde, plantatiile, arborii sunt extrem de importanti în compunerea spatiului. În fapt nu mai este vorba de natura, ci de cultura. Ca atare sunt elemente de stil urban. Sa nu uitam nici o clipa, Iasul este un reper important în cultura urbana româneasca. Importanta trebuie permanent sustinuta, înaltata prin gesturi culturale corespunzatoare. În urbanism, în arhitectura, în arta gândirii, Iasul trebuie sa fie model, sa domine problemele care îi submineaza caracterul, nu sa fie dominat de ele. Acum treizeci de ani, motivat de insuficienta spatiilor comerciale, micul comert de chiosc, de butic, de toneta, a invadat orasul într-o forma dorita provizorie, dar care în timp s-a dovedit definitiva. Micile constructii si obiecte îsi fac simtite prezenta la tot pasul. Desi mici, rolul lor în parcursul pietonal este mare, atât prin serviciile aduse utilizatorilor, cât si prin arhitectura lor în cele mai multe cazuri parazitara. Si acest tip de arhitectura reclama o abordare corecta pe toata lungimea axei, în strânsa relationare cu spatiile verzi, într-o viziune unitara compusa din secvente specifice fiecarui loc în parte. Este timpul ca dupa treizeci de ani de bâjbâieli acest tip de arhitectura sa reintre ca gest creator important în spiritul Iasului. O distinctie remarcata între fosta capitala de tara si actuala capitala este spiritul aristocratic mai accentuat al Iasului posibil prin distanta mai mare fata de influentele balcanice, dar si a influentelor occidentale directe venite prin Polonia si Transilvania. Aspectul acesta este relevant în sistemul de reclame, mobilier urban, signalistica din spatiul urban. În ultima vreme, orasul este coplesit de balcanism. Prin urmare pare sa-si fi pierdut spiritul de decenta. Desi la prima vedere este un domeniu minor, în spatiul vizual are un impact atât de mare încât este necesara revizuirea integrala a atitudinii. Estetic, compozitional, functional si informational, o noua viziune trebuie sa-si faca loc, mai ales ca mijloacele tehnologice actuale permit facilitati speciale de integrare în proiecte a fiecarui gest obiectual de pe axa urbana. Întrucât este coloana vertebrala a orasului, mobilitatea maxima trebuie acordata pietonilor. În fapt o plimbare lejera de saptezeci - optzeci de minute aduce în mintea si în sufletul calatorului întreg spiritul Iasului. Este un motiv suficient de puternic pentru a imagina fluenta acestui parcurs, momentele de relaxare, locurile de interes special, într-o compozitie ampla, pregnanta în care articulatiile, dar si racordurile punctelor nodale sa contureze imaginea unui organism viu, a unei istorii actualizate cu sens. Traseul pietonal împreuna cu conexiunile în profunzime trebuie dublat la fel, la nivel de ansamblu de trasee pentru biciclisti. Politicile legate de trafic sunt diferite. În momentul de fata sunt momente de trafic insuportabile pe aceasta axa. Ele pot fi rezolvate numai în context metropolitan pe temeiul unui studiu de circulatie aprofundat, a unui proiect asemenea si cu investitii majore. În schimb problema parcarilor, a stationarilor de automobile începând din piata Palatului Culturii si pâna în ultimul rond al Copoului poate fi abordata cu proiecte realizabile pe termen mediu în asa fel încât ele sa dispara din imaginea spatiului urban. În fine, toate ideile însiruite aici pot capata relevante fantastice, de poveste, prin iluminare. Partial acest lucru s-a întâmplat. Trebuie numai sa aducem în actualitate retelele aeriene inestetice, designul obiectelor si instalatiilor specifice, ceea ce nu este putin lucru. Concluzia este simpla. Modul de rezolvare secvential este caduc. Orasele mari abordeaza problemele în ansamblu si Iasul este un oras mare, la propriu si la figurat. Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de solutii arhitecturale; a fost arhitect-sef al Iasului
