Adrian Tomescu, 48 ani, Iasi: ”De mai multi ani ma confrunt cu o gastrita - cel putin asa cred eu ca este gastrita, pentru ca nu am mers decât la medicul de familie - care, periodic, îmi face necazuri. Daca în anii anteriori aveam astfel de episoade de maximum 3-4 ori pe an, în ultimii doi ani, am crize de stomac mult mai frecvent, lunar, sau cel mult o data la doua luni. Poate si pentru faptul ca în aceasta perioada de pandemie mi-am pierdut slujba, si a trebuit sa îmi caut altceva de lucru iar situatia actuala politica mondiala a venit si ea cu mult stres. Când aveam crize mai rare, evident era mai usor sa suport arsura de la stomac si starile de greata. Acum, nu depasesc bine un episod si apare altul. Ce pot sa fac ca sa pot scapa de aceste probleme?” Sef lucrari Dr. Irina Ciortescu, medic primar gastroenterolog, Institutul de Gastroenterologie si Hepatologie Iasi: ”Primul lucru pe care trebuie sa îl faceti este sa solicitati un consult medical de specialitate, pentru a vi se pune un diagnostic. Trebuie sa stiti ca durerea localizata în partea de sus a abdomenului (de stomac,cum o numiti dvs.) denumita dispepsie nu se datoreaza doar gastritei ci poate fi cauzata si de alte afectiuni ale stomacului (ulcer, tumori gastrice), duodenului (ulcer, tumori duodenale), pancreasului, colecistului sau colonului. În ce priveste gastrita, aceasta reprezinta inflamatia tesutului care captuseste interiorul stomacului (mucoasa stomacului) determinata de diversi factori: infectiosi (bacterii, virusuri etc.) si non infectiosi (autoimuni, alcool, medicamente, substante corozive, reflux biliar etc.). Practic, gastrita este o afectiune frecventa care are numeroase etiologii (cauze). În majoritatea cazurilor, gastrita nu este o problema severa si se amelioreaza rapid daca este tratata, însa în lipsa tratamentului, a persistentei agentului cauzal devine o afectiune cronica. Majoritatea persoanelor cu gastrita cronica, cel mai frecvent cauzata de o infectie bacteriana (Helicobacter pylori) nu prezinta simptome. Gastrita acuta, numita popular indigestie, prezinta în schimb simptomatologie zgomotoasa: intoleranta digestiva (greata, varsaturi), durere de etaj abdominal superior sub forma de arsura, senzatie de preaplin dupa masa, febra, frison si chiar hemoragie digestiva superioara când este secundara abuzului de alcool sau unor medicamente (aspirina sau antiinflamatoarele non-steroidiene-AINS). În mod normal, gastrita acuta (indigestia, durerea de stomac) poate fi tratata la domiciliu prin regim igieno-dietetic si medicatie simptomatica prescrisa de medicul de familie. Însa, daca simptomele nu se amelioreaza, durerea este importanta, varsaturile sunt în cantitate mare cu risc de deshidratare sau pacientul are varsaturi cu sânge sau observa sânge în scaun (scaunele negre) atunci trebuie sa mearga obligatoriu la medic. Pentru a pune diagnosticul de gastrita este nevoie de un examen clinic, analiza scaunului (coprocultura, examen coproparazitologic, depistarea Antigenului Helicobacter pylori din materii fecale). Diagnosticul de certitudine se face prin endoscopie digestiva superioara cu biopsie care pune în evidenta prezenta inflamatiei gastrice, confirmata si microscopic si eventuala prezenta a coloniilor de H pylori vizibile în piesa de biopsie. În cazul gastritei erozive, hemoragice în cursul endoscopiei digestive se pot face proceduri care sa opreasca sângerarea. Doar endoscopia digestiva superioara face diferenta între gastrita-ulcer-cancer gastric, boli ce pot avea acelasi tablou clinic (durere de etaj abdominal superior) si mai mult, se asociaza cu infectia cu Helicobacter pylori. Practic, infectia cu Helicobacter pylori este cea mai frecventa infectie cronica. Bacteria, odata ajunsa în stomac, produce o infectie cronica în absenta unui tratament antibiotic (rata de cronicizare dupa episodul acut este de 100-). Mecanismul de patrundere al bacteriei în stomac este cel fecal-oral, numit mecanismul mâinilor murdare, omul bonav elimina bacteria prin scaun, de unde ajunge pe mâinile lui sau al altor oameni si de aici în cavitatea bucala si stomac. Spalarea mâinilor înainte de masa si dupa folosirea toaletei, spalarea legumelor si fructelor sunt obligatorii, pentru a evita infectia cu Helicobacter pylori. Gastrita cronica provocata de Helicobacter pylori poate duce la aparitia ulcerului duodenal/gastric sau a cancerului gastric. Vestea buna este ca doar 10- din cei cu gastrita Helicobacter pylori vor face ulcer duodenal si doar sub 1- vor evolua spre cancer gastric. Sunt predispusi spre cancer gastric pacientii care au rude cu cancer gastric, de aceea anamneza, cunoasterea istoricului familial sunt foarte importante. Trebuie sa subliniez din nou, ca cea mai mare parte a pacientilor cu gastrita cronica cu Helicobacter pylori, adica 80-, nu vor face nici ulcer si nici cancer gastric. În cazul în care persoana cu gastrita a fost diagnosticata cu infectie cu Helicobacter pylori, este necesar sa urmeze un tratament cu antibiotice împreuna cu medicamente din clasa inhibitorilor pompei de protoni. Atunci când cauza gastritei este utilizarea cronica a AINS, se recomanda schimbarea acestora cu analgezice care nu fac parte din aceasta categorie, precum paracetamolul dar si testarea si tratarea infectiei cu Helicobacter pylori. Gastrita are de multe ori etiologii mixte, frecventa fiind asocierea AINS/Aspirina cu Helicobacter pylori. De asemenea, persoanelor cu gastrita li se mai recomanda un regim igieno-dietetic: sa manânce mese reduse cantitativ, sa evite agentii iritanti, precum alimentele picante, acide sau prajite, sa evite sau chiar sa renunte la consumul de alcool si, nu în ultimul rând, sa încerce sa gaseasca solutii pentru a putea controla stresul”.
