Programele financiare ale Uniunii Europene, lansate la Iasi zilele acestea, nu fac mare deosebire între regiunile de dezvoltare existente, cele mai mari fonduri ramânând la dispozitia programelor nationale. În privinta fondurilor de dezvoltare destinate regiunilor, Comisia Europeana nu vede diferente mari între cele 8 regiuni românesti – regiuni „mai degraba statistice decât administrative”, cum le-a descris Dorin Dobrincu, de la MDM, fara ca ministrii si comisarii europeni prezenti la Palatul Culturii sa îl contrazica Programele nationale aferente Politicii de Coeziune 2021-2027 au fost prezentate la Iasi de ministrii Investitiilor si Proiectelor Europene si al Muncii, alaturi de comisarii europeni pentru coeziune si reforme, respectiv pentru locuri de munca si drepturi sociale. Acestia din urma, Elisa Ferreira si Nicolas Schmit, viziteaza, zilele acestea judetele Iasi si Vaslui pentru a vedea rezultatele unor proiecte finantate din fonduri europene în Regiunea Nord-Est. Evenimentul de lansare a celor opt programe nationale menite sa aduca investitii pentru ocuparea fortei de munca, infrastructura, educatie, locuinte, sanatate si servicii sociale s-a desfasurat la Palatul Culturii, în fata unei audiente numeroase. Cei doi comisari, dar si cei doi ministri, alaturi de primarul Iasului, presedintele CJ si alte oficialitati locale si din judetele vecine au prezentat succint programele care însumeaza finantari de 46 miliarde de euro. Subiectul autostrazii A8 „a plutit în aer”, fiind atins si de ministrul Marcel Bolos, si de presedintele Costel Alexe, ulterior si de comisarul pentru Politici de Coeziune. Într-o scurta conferinta de presa, am întrebat-o pe Elisa Ferreira daca politica de coeziune, menita sa atenueze pâna la disparitie diferentele de dezvoltare între regiuni, poate fi ajustata în asa fel încât regiunile mai sarace sa fie sprijinite mai mult sa se dezvolte decât cele avansate. Raspunsul a fost ca Bruxellesul nu intervine în politica de administrare a fondurilor europene acordate unui stat membru. Comisia Europeana nu va favoriza o regiune sau alta tocmai ca sa nu ramâna nimeni în urma, dar politica sa de coeziune este menita sa ajute regiuni si chiar state sa ajunga din urma tarile dezvoltate, a spus Elisa Ferreira. Cu alte cuvinte, „Bruxellesul nu rezolva probleme”, dar „Uniunea Europeana primeste proprunerile din partea guvernelor si doar încadreaza proiectele propuse conform principiilor sale” (liber schimb, libera circulatie etc.). „Guvernul este doar intermediarul în administrarea si gestionarea acestor fonduri”, a mai spus comisarul pentru politici de coeziune, aratând ca exista programe nationale si regionale. Regiunea de Nord-Est figureaza în programul politicii de coeziune expus la Palatul Culturii cu 1,75 miliarde de euro, din care 1,45 miliarde fonduri UE si 302,3 milioane cofinantare nationala. Banii sunt destinati cresterii competitivitatii IMM-urilor (peste 2000 de întreprinderi beneficiare), digitalizarii atât pentru întreprinderi, cât si pentru institutii, cresterii eficientei energetice, a mobilitatii urbane, accesibilitatii regionale si a accesului la o infrastructura educationala moderna. Ulterior, subiectul autostrazii a revenit în discutiile din cadrul unui dialog cu cetatenii, intitulat „Viitorul politicii de coeziune în Regiunea de Nord-Est”, la care au participat reprezentanti ai mediului academic, studenti, antreprenori si startup-uri, precum si reprezentanti ai societatii civile si ai administratiei publice. Reprezentantii asociatiilor Moldova Vrea Autostrada, Miscarea pentru Dezvoltarea Moldovei si Împreuna pentru A8 au reclamat lipsa arterei de legatura cu Europa, dar si împartirea inechitabila a fondurilor pe regiuni. Comisarul pentru Politici de Coeziune a mers de aceasta data ceva mai departe si a raspuns ca doar autostrada nu va rezolva toate problemele din regiune si ca va fi nevoie, de exemplu, si de locuri de munca bine platite. Dorin Dobrincu, de la MDM, a dat apoi exemplul politicilor aplicate de Polonia si Italia, care au favorizat regiunile slab dezvoltate si a remarcat ca cele opt regiuni din România nu au statut administrativ, ci mai degraba statistic. La rândul ei, Elisa Ferreira a dat exemplul landurilor germane, puternice dupa multa vreme în care nu a existat descentralizare în Germania, în comparatie cu statele foarte centralizate. „Ce respectam noi sunt alegerile facute de fiecare stat.” Cât priveste România, când a fost semnat Acordul de parteneriat asta-toamna la Alba-Iulia, cerinta a fost ca statul membru sa faca exact ceea ce spune ca o sa faca, a precizat comisarul. Ea a adaugat ca baza alocarilor este în acord cu numarul de locuitori si cu nivelul de dezvoltare sau saracie al regiunilor.
