Europarlamentarul PNL Mircea Hava scrie luni, despre dezacordul din coalitie pe pensiile speciale, ca clasa politica îsi sufleca mânecile si trece la renegocierea negocierii taman când e mai bine sa primesti ce ai cerut în timp ce europenii ne privesc ca turma pe ciobanul care refuza sa mulga. El arata ca “prin felul în care este gestionata situatia de ministrii titulari, absolut lamentabil, pierdem credibilitate în fata institutiilor europene si guvernelor din celelalte 26 de state membre, dar mai ales pierdem în fata românilor”. “Exista o lista lunga de bucurii pe care primarii României le prezinta, azi, comunitatilor pe care le pastoresc. Sunt îndesate în conturile de social-media toate semnarile de contracte pe PNRR, la un loc cu poza ce dovedeste drumul de Bucuresti. Ma bucura toata cerneala de pe contracte pentru ca, teoretic, asta înseamna bani. Sper doar ca verdele de azi, de la semaforul finantarilor pe PNRR, sa nu se transforme, brusc, fara faza de avertizare, într-un rosu la implementare”, spune europarlamentarul PNL. Hava arata ca “sunt câteva semne care cer sa fie puse sub lupa si analizate la rece câteva posibile scenarii de întârzieri în materializarea unor contracte, de pe anumite capitole de finantare”. “Poate cel mai important, dar nu voi insista acum, e dezacordul din coalitie asupra pensiilor speciale. Clasa politica îsi sufleca mânecile si trece la renegocierea negocierii taman când e mai bine sa primesti ce ai cerut, în schimbul la ce ai promis ca faci. Asta în timp ce europenii ne privesc ca turma pe ciobanul care refuza sa mulga. Pare ca ne obraznicim si nu ne pasa nici de timpul pierdut, nici de banii pe care riscam sa-i pierdem. Dar despre asta, mai vorbim. Prin felul în care este gestionata situatia de ministrii titulari, absolut lamentabil, pierdem credibilitate în fata institutiilor europene si guvernelor din celelalte 26 de state membre, dar mai ales pierdem în fata românilor”, spune eurodeputatul liberal. Potrivit lui Hava, “întârzierea aducerii în tara a transei doi din PNRR, acum si a oricarora pe viitor, înseamna întârzieri în onorarea obligatiilor de plata catre beneficiari, mai târziu”. “Ma gândesc în special la administratiile locale, care sunt cele mai apropiate de oameni si nevoile lor. Guvernul trebuie sa înteleaga odata pentru totdeauna ca primarii si presedintii de consilii judetene, nu mai pot fi întârziati din implementarea obligatiilor legale pe care le-au semnat cu ministerele pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene, dar si a celor nationale”, arata el. Liberalul mai afirma ca “o alta chestiune care va produce, foarte probabil, renuntari si dezamagiri implica PNRR, Componenta 5 - Valul renovarii”. “Renovarea moderata sau aprofundata a cladirilor publice, si nu numai, presupune niste costuri maxime admise de 440 euro/mp pentru varianta moderata si de 500 de euro/mp pentru lucrari aprofundate. Se pare ca aceste cotatii, rezultate la conceperea PNRR, prin 2021, reprezinta, azi, mai mult decât o invitatie la cumpatare pentru primari sau cei care au aplicat pentru aceasta componenta. E usor de intuit ca piata si preturile actuale nu se lasa înduplecate de aceste estimari, iar primele îngrijorari iau, deja, în discutie cum se vor acoperi diferentele. Avem si criza majora a fortei de munca calificate din constructii! Pentru ca, e clar, constructorii, tot mai putini în actualul context aglomerat în care se alearga pe multe culoare de finantare simultan, se vor îndrepta catre lucrari cu o marja de profit cât mai mare. Aceeasi situatie e si în cazul cladirilor de locuit, a blocurilor, unde limitele sunt chiar mai mici. Pâna la montatul schelelor, lucru care nu se va întâmpla mai repede de 2024, ar fi cazul sa ne revenim cu totii cât mai rapid din acest ricoseu provocat de diferenta de preturi de acum si sa începem sa cautam variante pentru ca diferentele sa fie acoperite din fonduri guvernamentale. Adica, exact în maniera în care s-au mai rezolvat astfel de situatii cu ajutorul OUG 64/2022 sau al Ordonantei 15/2021”, spune europarlamentarul PNL. “Ar fi mai mult decât normal ca tot ceea ce se stie de pe acum sa fie anticipat si rezolvat cu rostul de a le garanta beneficiarilor macar o problema mai putin si o sansa mai mare în implementare. Pentru ca forta de munca, mobilitatea si disponibilitatea ei, nu o mai poate garanta nimeni. E clar ca pâna la îngrijorarea ca vom ramâne fara profesionisti în institutiile strategice si de forta, am ramas fara muncitori si ingineri pe santiere”, mai subliniaza Hava.
