Am fost interpelat, ca purtator de cuvânt al Arhiepiscopiei Iasilor, în diferite situatii, pe tema "oportunitatii organizarii pelerinajului" la Iasi anul acesta, de sarbatoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. Am sintetizat mai jos sapte dintre întrebarile pe care le-am considerat a fi mai incomode, la care vin si cu câte o propunere de raspuns. 1) De ce nu se amâna pelerinajul pentru vremuri mai bune, nu vedeti ca este pandemie? Sau de ce nu ati rugat pe pelerini sa vina în alte perioade, când e mai liber? Macar faceti apel ca iesenii sa stea în casa, sa lase pe cei ce vin de departe. 1) Pelerinajul nu-i un concert sau un meci de fotbal pe care-l poti amâna. Nu se poate "amâna" sau "suspenda" prezenta la Iasi a sfintelor moaste ale Sfintei Cuvioase Parascheva. Pelerinii sunt cei care aleg sa se deplaseze într-un loc care, prin evlavia lor, devine "loc de pelerinaj". Unii vin pentru a-si manifesta recunostinta sau bucuria. Altii, împinsi de anumite probleme sau necazuri. Nu putem noi sa ne pronuntam asupra nevoilor pelerinilor, ci doar cautam sa fim cât mai bine pregatiti pentru a-i întâmpina atunci când ei decid sa vina. Biserica e numita si Spital duhovnicesc. Când ai o durere, uneori mai poti amâna sa consulti un medic, alteori însa mergi în regim de urgenta. Pacientul decide. 2) Este o situatie foarte grea acum în tara, cu bolnavi care nu au loc în spital si medici epuizati, cu probleme economice si o instabilitate care ne îngrijoreaza. Nu e momentul pentru sarbatori religioase. 2) Sarbatorile religioase nu se pot muta din calendar. Ele îsi au rostul lor, aduc binecuvântare si întaresc legatura cu Dumnezeu. Si tocmai pentru ca traim aceste vremuri grele, în care se manifesta foarte multa îngrijorare sau frica, în care boala si necazurile par sa ne copleseasca, e nevoie sa cultivam mai mult credinta, nadejdea, calmul, atitudinea curajoasa si înteleapta. Când sunt atinse sau depasite în chip dureros limitele omenesti, mai avem totusi o scapare: la Dumnezeu! Un om bolnav are mai mari sanse sa lupte cu boala daca e încrezator, decât daca deznadajduieste. Prin greutati trecem mai usor si mai repede daca suntem mai optimisti, cu un moral bun. Sunt lucruri despre care vorbesc si medicina sau psihologia, nu doar teologia. 3) Rugaciunea este bineprimita si daca se face acasa sau în biserica de parohie. De ce mai trebuie sa se mearga în pelerinaj? 3) Pelerinajul nu este obligatoriu în crestinism, asa cum este sau era în anumite religii. Dar el este un prilej de întarire în credinta, de cultivare a comuniunii. Este si o "materializare", o proiectare în spatiu si timp a calatoriei duhovnicesti spre adâncul inimii. Da, oriunde se poate omul ruga, important este sa o faca "în duh si în adevar" (Ioan 4, 23), cum spune Domnul. Dar tot Mântuitorul vorbeste de Biserica, de împartasirea cu Trupul si Sângele Sau sau de faptul ca "unde sunt doi sau trei, adunati în numele Meu, acolo sunt si Eu în mijlocul lor" (Matei 18, 20). Adica vorbeste si despre lucrari si locuri concrete, nu abstracte. 4) De ce permiteti sa se sarute/ atinga racla cu sfintele moaste? Nu exista riscul de raspândire a virusului? 4) Cele sfinte nu pot fi decât izvor de bucurie, de vindecare, de curatire duhovniceasca, iar nu sursa de boala si necaz. Avem mii de marturii de-a lungul secolelor care întaresc aceasta afirmatie. În plus, un act de credinta nu poate fi redus la aspectele sale materiale. Asa cum nu se poate evalua un roman bun dupa cantitatea de hârtie sau dupa calitatea tiparului. Un bucatar si un enolog pot vedea în Sfânta Împartasanie doar pâine si vin, dar un credincios traieste realitatea primirii Trupului si Sângelui Domnului. Un medic legist poate sa se raporteze la sfintele moaste ca la niste ramasite trupesti, însa anatomia nu poate explica minunile savârsite prin mijlocirea, prin atingerea acestor odoare de nepretuit pentru un om credincios. 5) Daca dupa pelerinaj va creste incidenta de infectari, va asumati responsabilitatea pentru aceasta? 5) Am sa raspund cu o alta întrebare: dar daca dupa pelerinaj va scadea incidenta, ne veti credita cu vreun merit pentru aceasta? Si am sa dau un exemplu concret. Anul trecut, în perioada 8-15 octombrie 2021, nu au avut acces în curtea Catedralei Mitropolitane decât credinciosi cu resedinta în municipiul Iasi. În data de 14 octombrie, pentru un numar de vreo 8-10 ore, s-a permis accesul oricui. Evident, cei mai multi dintre cei care au putut beneficia de aceasta "fereastra" au fost cei din apropierea Iasului, adica din judet, care s-au putut deplasa foarte repede spre Catedrala, aflând ca le este permisa intrarea. Incidenta raportata de Grupul de Comunicare Strategica pentru judetul Iasi în data de 14 octombrie 2020 a fost de 2,15 la mie. Doua saptamâni mai târziu, adica pe 28 octombrie, aceeasi sursa oficiala spunea ca la nivelul judetului Iasi incidenta era de 1,94 la mie. Deci, nu crescuse, ci scazuse fata de ziua cea mai aglomerata a pelerinajului. În orice caz, de la începutul pandemiei pâna acum, nici un lacas de cult nu a fost identificat ca fiind focar de infectie. 6) De ce nu se cere certificatul verde la intrarea în zona Catedralei sau sa se amenajeze un punct de vaccinare în zona? De ce nu este restrictionat accesul pelerinilor pe timp de noapte, mai ales al celor care vin din alte localitati, unele cu rata mare de infectare? Nu va pasa de sanatatea iesenilor, dar nici de cea a pelerinilor? 6) În primul rând, nu se poate limita libertatea religioasa a nimanui, nici pe motiv medical, nici pe alte motive discriminatorii. În privinta vaccinarii, Biserica a îndemnat, în mai multe rânduri, pe credinciosi sa faca alegeri informate, sfatuindu-se si cu medicul de familie. Însa responsabilitatea pentru actul (ne)vaccinarii revine fiecaruia în parte. În al doilea rând, din punct de vedere practic, denota o grija mai mare pentru sanatatea pelerinilor si a iesenilor sa-i primesti pe cei care ajung noaptea, când e putina lume si la pelerinaj, si pe strazi, decât sa-i amâni pâna a doua zi dimineata, obligându-i sa stationeze în anumite locuri din Iasi si sa se adauge apoi unui rând mult mai consistent în timpul zilei. 7) Nu va gânditi ca, si daca un singur pelerin se infecteaza, îl aveti pe constiinta? 7) Pelerinajul este organizat exclusiv în aer liber, cu un culoar unic de acces, pe care încape câte o singura persoana, la distanta una de cealalta, purtând masca, cu automate de dezinfectant pe traseu, cu un total de peste 200 de voluntari dedicati (la care se adauga aproximativ 120 de preoti) care îi ajuta pe pelerini si îi îndeamna sa respecte regulile. E responsabilitatea pelerinilor cum se comporta pe drum sau pe unde stationeaza, noi putem sa le oferim conditii cât mai bune, care sa le protejeze sanatatea. Edificator ar fi sa întoarcem aceasta întrebare si catre alte domenii: daca un singur cumparator care a intrat într-un supermarket sau a mers cu metroul se îmbolnaveste, înseamna ca cei ce gestioneaza aceste zone publice sunt vinovati? În mod normal, nu ar avea de ce, atâta timp cât fiecare ia masurile adecvate acestui context epidemiologic, fixeaza si respecta reguli care sa protejeze sanatatea cetatenilor.
