Rusia ar fi dispusa sa accepte ca Ucraina sa adere la UE, daca renunta la NATO si ramâne nealiniata militar, au declarat pentru „Financial Times” patru persoane care sunt la curent cu discutiile dintre cele doua parti pentru o încetare a focului. Negociatorii rusi si ucraineni urmeaza sa se întâlneasca marti, la Istanbul, într-o a patra runda de negocieri de pace care se desfasoara fata în fata. Potrivit Digi24, Moscova si Kievul discuta despre un armistitiu ca parte a unui posibil acord ce ar presupune ca Ucraina sa renunte la demersul sau de aderare la NATO, în schimbul unor garantii de securitate si al perspectivei de a adera la UE, au declarat, sub protectia anonimatului, sursele citate de Financial Times. Tot ca parte a acordului, pe lânga renuntarea la NATO, Ucraina ar urma sa nu gazduiasca baze militare straine pe teritoriul sau si sa nu încerce sa dezvolte arma nucleara. Aceste informatii trebuie luate însa sub rezerva faptului ca discutiile nu sunt înca finalizate, au precizat sursele cotidianului financiar britanic. De ce ar fi dispusa Rusia la concesii Potrivit Digi24, proiectul de document pentru o încetare a focului nu contine nicio referire la trei dintre cererile initiale de baza ale Rusiei – „denazificarea”, „demilitarizarea” si oficializarea limbii ruse în Ucraina, au mai spus cele patru surse. Concesiile pe care Rusia ar fi dispusa sa le faca au loc în conditiile în care ofensiva sa terestra în Ucraina, declansata în urma cu o luna, s-a blocat în mare parte ca urmare a unei rezistente ucrainene peste asteptari, dar si a deficientelor operationale ruse. Pe de alta parte, noteaza „Financial Times”, Ucraina si sustinatorii sai occidentali ramân sceptici în privinta intentiilor lui Vladimir Putin, temându-se ca presedintele rus s-ar putea folosi de aceste discutii doar pentru a câstiga timp ca sa-si refaca fortele epuizate si sa planifice o noua ofensiva. O persoana informata cu privire la discutii a declarat ca Ucraina este îngrijorata de faptul ca Rusia îsi schimba pozitia aproape în fiecare zi, atât în ceea ce priveste presiunea militara, cât si în ceea ce priveste conditii precum „demilitarizarea” Kievului. Rusia „nu poate si nu vrea sa vorbeasca despre progrese”, deoarece „asta n-ar face decât sa dauneze procesului de negociere”, a declarat luni Dmitri Peskov, purtatorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, citat de Interfax. Tarile care ar fi garantii de securitate ai Ucrainei David Arahamia, liderul grupului parlamentar al partidului presedintelui ucrainean Volodimir Zelenski si membru al echipei de negociere a Kievului, a declarat pentru FT ca partile suntaproape de un acord în privinta garantiilor de securitate si a candidaturii Ucrainei la UE, dar a îndemnat la prudenta în legatura cu perspectivele reale de înregistrare a unui progres semnificativ. Ucraina ar obtine ceea ce Arahamia a numit „o formula apropiata de articolul 5 al NATO” – potrivit caruia membrii aliantei trebuie sa se ajute reciproc în cazul în care unul dintre ei este atacat – iar garantiile de securitate ar veni din partea unor tari precum Rusia, SUA, Marea Britanie, Canada, Franta, Germania, China, Italia, Polonia, Israel si Turcia. Potentialii garanti nu si-au dat înca acceptul de a sustine securitatea Ucrainei, au declarat sursele FT. Orice potential acord va fi însotit de garantii si va fi ratificat de respectivele parlamente, a declarat presedintele Zelenski duminica. Înainte de a-si modifica Constitutia (pentru a-si înscrie statutul de tara neutra militar), Ucraina ar urma sa supuna acordul unui referendum, a mai spus Zelenski, adica un proces ce ar putea dura cel putin un an.
