Vizita de 2 zile în România a Comisarului european pentru Economie, Paolo Gentiloni, priveste oficial chestiuni importante aflate pe agenda europeana: impactul pe care le produc cele doua crize ale momentului generate de razboi – preturile la energie si migratia. O a treia componenta vizeza un lucru la fel de important, dar mai putin mediatizat. E vorba de discutii privind stadiul implementarii PNRR. Asigurari guvernamentale si realitatea de la Bruxelles Ministrul Ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, anunta saptamâna trecuta, miercuri, ca ”nu exista îngrijorari” cu privire la îndeplinirea celor 24 de jaloane din PNRR aferente primului trimestru din 2022. Cu 3 zile înainte de termenul-limita pentru ”bifarea” acestor jaloane, în conditiile în care majoritatea covârsitoare a acestora sunt înca ”în stadiu de implementare”, e clar ca rezolvarea va urma ”procedura accelerata” din 2021. Pentru trimestrul 4 al anului trecut, România trebuia sa bifeze 21 de tinte, iar majoritatea actelor normative au fost emise în ultima sedinta de guvern a anului. Teoretic, peste doar 3 zile, dintre cele 507 tinte si jaloane (215 reforme si 292 de investitii) România ar urma sa contabilizeze 45 de angajamente onorate. Este doar punctul de vedere autohton pentru ca, pâna în acest moment, Comisia nu a validat niciuna dintre masurile adoptate de guvernul de la Bucuresti. Din punctul de vedere al Bruxelles, un jalon sau o tinta este îndeplinita atunci când statul membru transmite Comisie o cerere de plata si dovezile ca a îndeplinit obiectivul, iar Comisia a evaluat pozitiv aceste dovezi într-o decizie de punere în aplicare. Mai mult, pe cursdeguvernare
