Români în pavilioanele naţionale ale bienalei de artă

Scriam în articolul precedent despre plusul de vizibilitate de care beneficiaza cele 30 de natiuni care au pavilioane în Giardini. Datorita lui Nicolae Iorga, România are privilegiul unui pavilion între cele 30, construit în 1938. Anul acesta, înca de la prima zi în care bienala s-a deschis pentru profesionistii din lumea artei, zecile de oameni care au stat la coada sa vada instalatia formata din 9 ecrane a artistei si regizoarei Adina Pintilie au confirmat succesul proiectului prezentat. Intitulat „You Are Another Me/ A Cathedral of the Body”, acesta continua tematica filmului Touch Me Not, cu care Pintilie a luat Ursul de Aur la Berlinale în 2018, anticipând în acelasi timp viitorul sau lungmetraj, Death of the Maiden. Cele 45 de minute - cât dureaza experienta completa - sunt împartite între doua spatii: unul întunecat, unde sunt proiectate imagini diferite pe 6 ecrane, iar altul mai luminos, unde un brat mecanic, ca de robot industrial, sustine o instalatie cu 3 ecrane pe care, la fel, se deruleaza scene diferite din interactiunea celor 3 cupluri care au acceptat colaborarea cu Pintilie. Instalatie Pavilionul României Aceasta sectionare a spatiilor si fragmentare a imaginilor gândita de curatorii Cosmin Costinas si Viktor Neumann asigura o deplasare constanta prin pavilion a vizitatorilor, într-un cadru intim, care potenteaza subiectul si poate induce o usoara stare de disconfort. Senzatia de voaiorism se accentueaza în timpul pendularii între spatii, când realizezi ca, fara sa vrei, îi observi pe ceilalti care, la rândul lor, îti pot urmari reactiile. Împartirea experientelor si încurajarea balansului între cele doua încaperi mentine interesul pentru povestile care se deruleaza lent pe ecrane. Instalatie Pavilionul României - bratul mecanic O a doua parte a proiectului poate fi vizitata în cadrul sediul Noii Galerii a Institutului Român de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia. Acolo, cu ajutorul unor ochelari conectati la o aplicatie de virtual reality, dezvoltata în colaborare cu Augmented Space Agency si UNATC, poti experimenta imersiv punctul de vedere al unui personaj la alegere dintre cele 3 cupluri care si-au împartasit experientele Adinei Pintilie. Instalatie VR - noua galerie ICR O provocare din punct de vedere tehnic, pavilionul arata ireprosabil mai ales datorita colaborarilor cu numerosi parteneri straini. De altfel, fara acestia ar fi fost imposibil de realizat o instalatie atât de complexa într-un timp scurt, România fiind printre ultimele tari care anunta artistii selectati pentru bienala, ceea ce creeaza dificultati atât pentru finantarea conceptului, cât si pentru implementarea sa. O românca (Corina L. Apostol) este curatoarea pavilionului Estoniei de la aceasta editie de bienala. În mod exceptional, Olanda a oferit Estoniei pavilionul sau, situat în Giardini, exact lânga intrarea în pavilionul central, ceea ce a însemnat un important aport de vizibilitate pentru micuta tara baltica. Expozitia curatoriata de Corina Apostol se numeste „Orchidelirium” si prezinta, prin intermediul lucrarilor artistelor Kristina Norman si Bita Razavi, viata si mostenirea coloniala a artistei Emilie Rosalie Saal, pasionata de desenarea orhideelor rare, sotia celebrului fotograf Andres Saal. Emilie Saal traia în Java (Indonezia), pe atunci o colonie olandeza, iar lucrarile video ale Kristinei Normal exploreaza subiecte precum privirea coloniala, sotia casnica subjugata sau orhideele. Intrarea se face prin spate (accesul permis servitorilor), ceea ce contribuie la naratiunea imaginata de Apostol. Alaturi de instalatia lui Bita Razavi si arhivele folosite pentru a ilustra povestea lui Saal, pavilionul lasa totusi o impresie destul de rece, muzeala, departe de delirul promis de titlul expozitiei. Pavilionul Estoniei European Roma Institute for Arts and Culture (ERIAC), institutul care se ocupa cu promovarea contributiilor rome la arta si cultura europeana, a organizat la Palazzo Loredan o expozitie cu numele „Eugen Raportoru: The Abduction from the Seraglio & Roma Women: Performative Strategies of Resistance” (Eugen Raportoru: Rapirea din serai & Femei rome: strategii performative de rezistenta). Desi toata lumea se referea la ea ca la „Romani Pavillion”, înfiintarea unui pavilion rom este un demers de durata, care înca nu a fost pus în practica de organizatorii bienalei. Expozitia este curatoriata de Ilina Schileru (Bucuresti) si are în prim-plan instalatia pictorului Eugen Raportoru, dedicata memoriei mamei sale, care evoca interiorul unei case rome tipice. Alaturi sunt o serie de lucrari ale unor artisti de origine roma, printre care si un video al artistei Mihaela Dragan, stabilita la Berlin. La deschiderea oficiala a expozitiei din 22 aprilie a fost invitat un taraf (Mahala Rai Banda) care a electrizat audienta, iar actrita Alina Serban a realizat un performance în care a prajit si distribuit seminte vizitatorilor. Actrita Alina Serban în expozitia Femei rome P.S. Pe cât de bine pusa la punct este experienta din cadrul pavilionului României, pe atât de prost s-au auzit discursurile de la deschiderea oficiala din 21 aprilie, unde o boxa minuscula ar fi trebuit sa amplifice speech-urile pentru cei peste o suta de oameni din public. S-au auzit însa destul de clar apelurile curatorului Cosmin Costinas si ale Adinei Pintilie, adresate reprezentantilor Ministerului Culturii si ICR-ului, de a gasi o solutie prin care si România sa poata desemna reprezentantul la bienala cu cel putin un an înainte, pentru a permite productia si finantarea temeinica, din timp, a unor proiecte care contribuie la promovarea imaginii tarii în lume. La cât de frumos a scris presa internationala despre pavilionul României de anul acesta, probabil cel mai bun de la proiectul Alexandrei Pirici din 2013, nu exista justificare pentru aceste bariere birocratice. Adina Pintilie si Cosmin Costinas George Plesu este manager cultural, presedintele Asociatiei AltIasi


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi