Pandemia a adus pe aceeasi parte a baricadei scolile si barurile. Pe rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie au ajuns doua actiuni prin care au fost contestate masuri dispuse pentru limitarea numarului de îmbolnaviri. Într-unul dintre cazuri, 7 baruri si cafenele au cerut abrogarea unor prevederi din hotarârile de guvern adoptate anul trecut prin care s-au stabilit interdictii în functie de incidenta îmbolnavirilor. În al doilea, 12 scoli si gradinite particulare au solicitat anularea ordinului Ministerului Educatiei de suspendare a cursurilor „fata în fata”. Ambele actiuni invoca în esenta aceleasi argumente: caracterul arbitrar al masurilor dispuse de guvern si lipsa unor argumente verificabile pentru acestea. În ce stadiu a ajuns judecarea si ce se poate întâmpla în caz de câstig al partilor? În noiembrie anul trecut, cele 7 localuri iesene au initiat doua actiuni cu un obiectiv similar. Una dintre ele contesta hotarârea Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta prin care era interzisa cu publicul a restaurantelor si cafenelelor în interiorul cladirilor. Au câstigat procesul în martie, dar victoria a fost simbolica, întrucât hotarârea respectiva a CJSU deja nu mai era în vigoare, fiind înlocuita cu alta. A doua actiune în justitie, depusa la Curtea de Apel, a vizat direct trei hotarâri de guvern referitoare la masurile dispuse în perioada starii de alerta. Prin acestea, activitatea de interior a restaurantelor si cafenelelor era limitata la intervalul orar 6.00-23.00 si la o capacitate de 30-50-, în functie de incidenta cumulata a cazurilor înregistrate în localitatea respectiva sau interzisa, în cazul unei incidente prea mari. Reprezentantii localurilor au apreciat ca masurile respective sunt neconstitutionale, întrucât restrâng drepturi si libertati, fapt ce se poate face doar printr-o lege, iar nu printr-o hotarâre de guvern. În plus, masurile dispuse de guvern au avut la baza o analiza întocmita de Centrul National de Conducere si Coordonare a Interventiei, care nu a fost facuta publica si, deci, nu s-a putut verifica în ce baza s-a considerat alimentatia publica un sector mai riscant decât comertul sau transportul public. În actiunea lor, cele 7 localuri au invocat un studiu facut de Universitatile din Bucuresti, Konstanz si Maribor în iulie anul trecut, referitor la modul de transmitere a virusului. „Studiul afirma, în esenta, ca principala modalitate de raspândire a virusului pe teritoriul României, dupa ce acesta a ajuns la noi cel mai probabil din Italia, este prin infectii spitalicesti. De fapt, ordinea modalitatilor de raspândire este: 1. Infectii nosocomiale - de la personalul medical sau de la alti bolnavi (marea majoritate), 2. Infectii la locul de munca, si abia pe ultimul loc 4. Infectii în spatii publice închise precum scoli sau restaurante. Restaurantele reprezinta, alaturi de alte spatii publice închise, cel mai scazut risc de transmitere a virusului. De fapt, cele mai eficiente masuri care ar preveni raspândirea virusului ar fi închiderea spitalelor si separarea membrilor familiei. Desigur ca oricare din aceste masuri este absurda pentru ca ar produce efecte medicale negative colosale si ar încalca cele mai fundamentale drepturi ale omului, dar ar avea capacitatea de a produce efectul urmarit: limitarea raspândirii virusului. Dar pentru ca populatia nu ar tolera masuri atât de agresive si pentru a crea totusi aparenta «ca se face ceva», organele administrative au decis sa transforme restaurantele în «tapi ispasitori» ai epidemiei, dând astfel satisfactie unei parti a opiniei publice”, se precizeaza în actiune. Pragurile, contestate de localuri Reprezentantii restaurantelor au contestat si pragurile de 1,5‰ si 3‰ impuse prin hotarârile de guvern fara a se explica de ce au fost alese aceste praguri si nu altele. În plus, masura de închidere sau de limitare a activitatii cafenelelor ar fi discriminatorie, ducând practic la suspendarea activitatii din sectorul HORECA în sezonul rece. „Lipsa de discernamânt si atitudinea alarmista a Guvernului, care a preferat în mod facil sa instituie interdictia generala în locul interventiei punctuale în situatii particulare nevralgice, neidentificând pâna acum în activitatea unitatilor reclamante nicio deficienta generatoare de risc epidemic, nu poate fi în niciun caz mascata printr-un act privativ de drepturi si libertati fundamentale asupra unei întregi categorii de cetateni ai României”, au conchis reprezentantii celor 7 localuri. De partea cealalta, reprezentantii guvernului au aratat ca hotarârile sunt constitutionale, fiind adoptate pentru punerea în aplicare a unei legi. Prin urmare, legea restrânge drepturile, hotarârile de guvern doar explicând cum se face acest lucru. Cea mai mare parte a întâmpinarii depuse la dosar de guvern este consacrata explicarii legalitatii si oportunitatii adoptarii starii de alerta si a prelungirii acesteia, fara a se raspunde punctual de ce au fost adoptate masurile din domeniul HORECA si nu altele. „În ultima perioada, s-a observat o transmitere comunitara extinsa, precum si cresterea numarului de zone tip focar prin prisma imposibilitatii desfasurarii anchetelor epidemiologice riguroase, în acest sens se poate concluziona faptul ca este necesara cresterea nivelului de conformare la masurile de protectie sanitara de catre toate categoriile de populatie si restrângerea la minimum a cazurilor persoanelor care neglijeaza aceste masuri”, explica întâmpinarea. În analiza spetei, magistratii Curtii de Apel au apreciat ca nu poate fi contestata constitutionalitatea hotarârilor de guvern si legalitatea adoptarii acestora. Totodata, comparatia facuta de reprezentantii localurilor cu activitatea hipermarketurilor a fost apreciata ca fundamental eronata. „Masurile restrictive vizeaza în mod direct populatia si indirect activitatea societatilor reclamante, datorita distantarii fizice necesare limitarii raspândirii virusului, masurile fiind adaptate specificului activitatilor de alimentatie publica prestate de acestea. Argumentarea comparativa prin raportare la situatia magazinelor tip mall si a hypermarketurilor nu înlatura caracterul necesar si proportional al masurilor adoptate de guvernul pârât deoarece situatiile comparate nu sunt identice, oamenii neputând utiliza serviciile de alimentatie publica în spatii închise sau partial închise fara înlaturarea formelor de protectie individuala (purtarea mastilor si/sau a manusilor), dar care pot fi utilizate în celelalte situatii”, au argumentat judecatorii. Acestia au apreciat însa ca masurile dispuse la atingerea pragului de 3‰ provoaca o situatie discriminatorie, fiind permisa functionarea barurilor din hoteluri, dar interzisa nejustificat cea a unitatilor care nu asigura si cazare. Ca urmare, Curtea de Apel ieseana a dispus anularea prevederilor din hotarârile de guvern care interziceau functionarea în interior a cafenelelor si restaurantelor dupa depasirea incidentei de 3‰. Solutia gasita de judecatorii ieseni a nemultumit ambele parti, atât cele 7 localuri, cât si Guvernul declarând recurs. Dosarul a intrat în analiza ÎCCJ miercuri, magistratii dispunând amânarea pronuntarii pentru sfârsitul acestei luni. Argumentele scolilor Un traseu asemanator l-a avut si actiunea înaintata de scolile si gradinitele particulare iesene, depusa si ea tot la Curtea de Apel. Fara a contesta posibilitatea legala de restrângere a dreptului la educatie, reprezentantii unitatilor de învatamânt au invocat si ei duritatea nejustificata a masurii de suspendare a cursurilor, luata ca urmare a cresterii numarului de bolnavi la nivel national, nu a cresterii numarului de infectari din scoli. „S-a dispus luarea celei mai drastice masuri posibile, fara ca aceasta sa fie fundamentata prin raportare la situatia de fapt concreta constând în numarul de cazuri confirmate/focare existente în unitatile de învatamânt. S-a avut în vedere cu titlu general exclusiv cresterea zilnica a numarului de cazuri noi confirmate, implementarea deficitara a masurilor de prevenire, interactiunea intensa si mobilitatea persoanelor, fara a se analiza o eventuala legatura de cauzalitate între functionarea corespunzatoare a unitatilor de învatamânt preuniversitar si evolutia crescatoare a cazurilor confirmate la nivel national”, au acuzat reprezentantii scolilor. Acestia au prezentat ca argument numarul foarte redus al cazurilor de infectari din scoli, raportat la numarul de prescolari, elevi si profesori, ca si studiile facute în strainatate si care aratau faptul ca mai putin de 5- din totalul cazurilor confirmate în UE si Marea Britanie s-au înregistrat în rândul copiilor. Reprezentantii scolilor au aratat si ca învatamântul online nu poate înlocui prezenta fizica la scoala, din punctul de vedere al eficientei. În plus, Ministerul Educatiei nu a justificat închiderea scolilor si gradinitelor, dar mentinerea în functiune a creselor si unitatilor afterschool. „În cadrul unitatilor noastre scolare private a fost instituit un ansamblu de masuri sanitare, de preventie, de distantare fizica si igiena corespunzatoare, masuri a caror eficienta a fost pe deplin dovedita pâna în prezent si care, alaturate fiind conditiilor de studiu asigurate elevilor, confera acestora o protectie sanitara la un standard aproape irealizabil în prezent pentru orice alta unitate similara de stat”, au argumentat reprezentantii învatamântului privat iesean. Replica Ministerului Educatiei În replica, reprezentantii Ministerului Educatiei au aratat ca învatamântul online garanteaza dreptul la educatie, fiind o solutie acceptabila în contextul epidemiei. Activitatea afterschool nu reprezinta o forma de învatamânt, ci o activitate recreativa, deci nu s-ar putea invoca existenta unei discriminari. Întâmpinarea depusa de minister nu explica însa în niciun fel de ce a fost dispusa suspendarea cursurilor scolare cu prezenta fizica în conditiile numarului redus de cazuri de COVID înregistrate în unitatile de învatamânt. Apararea ministerului s-a bazat în principal pe exceptii. S-a invocat exceptia netimbrarii actiunii, a lipsei calitatii procesuale active, a lipsei de interes sau a inadmisibilitatii, oricare din ele putând duce, conform legii, la respingerea actiunii fara discutarea ei pe fond. Toate exceptiile au fost respinse de magistrati, cu exceptia uneia. Astfel, legea contenciosului administrativ permite suspendarea oricarui act normativ, cu exceptia celor care privesc apararea si securitatea nationala, a celor emise pentru aplicarea regimului starii de razboi, de asediu sau de urgenta, precum si a celor adoptate pentru înlaturarea consecintelor unor calamitati, epidemii sau epizootii. Or, tocmai la o epidemie facea referire si ordinul ministerului. Admitând aceasta exceptie, Curtea de Apel a respins actiunea scolilor private. Recursul în fata ÎCCJ nu a avut nici el mai mult succes. Analizata zilele trecute, actiunea scolilor private a fost respinsa definitiv. De aceasta data, a fost o victorie guvernamentala simbolica: pe parcursul derularii procesului, activitatea scolara a fost reluata în conditii normale. Poate fi însa cu relevanta în cazul revenirii la cursurile online.
