Astazi, 7 aprilie, întreaga lume sarbatoreste „Ziua mondiala a sanatatii”, iar pentru celebrarea din 2022 Organizatia Mondiala a Sanatatii a propus ca tema centrala „Planeta noastra - sanatatea noastra. Sa înlaturam poluarea aerului, apei si hranei!”. Cu aceasta ocazie, „Ziarul de Iasi”, alaturi de Centrul Regional de Sanatate Publica Iasi, de la Institutul National de Sanatate Publica, propun o reflectie asupra felului în care poluarea ne afecteaza sanatatea de zi cu zi. Dr. Oana Iacob si dr. Ioan Chirila, specialisti ai CRSP Iasi, au realizat un material pentru publicatia noastra în care atrag atentia asupra faptului ca, desi suntem înca în mijlocul unei pandemii, iar boli individuale precum cancerul continua sa omoare milioane de oameni, OMS a ales sa dedice ziua de 7 aprilie 2022 subiectului poluarii. Unul dintre motive este ca 90- dintre oamenii de pe aceasta planeta respira aer poluat, aceasta poluare fiind responsabila de sute de mii de decese. În ultimii sase ani, nivelurile de poluare s-au mentinut constante, în ciuda angajamentelor globale de reducere a lor, iar tintele asumate chiar si la nivel european pentru 2030 sau 2050 par înca departe pentru România. Regasiti în rândurile care urmeaza materialul realizat de specialistii ieseni: În 1948, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a gazduit prima întrunire la nivel mondial dedicata sanatatii, în cadrul careia s-a hotarât aniversarea la 7 aprilie a Zilei mondiale a sanatatii, data la care a intrat în vigoare Conventia OMS. Ziua mondiala a sanatatii a fost marcata pentru prima data în 1950 si abordeaza în fiecare an câte un subiect de importanta majora, ce afecteaza sanatatea globala. În 2022, Ziua mondiala a Sanatatii este dedicata Sanatatii Planetei noastre si de aceea ar fi momentul sa ne raspundem la niste întrebari. Suntem capabili sa reimaginam o lume în care aerul curat, apa si alimentele sunt disponibile pentru toti? Unde sunt economiile concentrate pe sanatate si bunastare? Unde pot fi orasele locuite astfel încât oamenii sa aiba controlul asupra sanatatii lor, dar si asupra sanatatii planetei? În mijlocul unei pandemii, a unei planete poluate, a bolilor în crestere precum cancerul, astmul sau bolile de inima, de Ziua Mondiala a Sanatatii 2022, OMS va concentra atentia globala asupra actiunilor urgente necesare pentru a mentine oamenii si planeta în sanatate si pentru a promova o miscare concentrata pe bunastarea comunitatilor. OMS estimeaza ca peste 13 milioane de decese în întreaga lume în fiecare an se datoreaza unor cauze de mediu care pot fi evitate. Printre acestea, criza climatica este cea mai mare amenintare pentru sanatate cu care se confrunta umanitatea. Poluarea aerului reprezinta un factor de risc pentru bolile netransmisibile, cum ar fi boala cardiaca ischemica, accidentul vascular cerebral, boala pulmonara obstructiva cronica, astmul si cancerul. În fiecare an, se estimeaza ca expunerea la poluarea aerului provoaca milioane de decese si pierderea de ani de viata sanatosi. Conform OMS, aproximativ 90- dintre oamenii din întreaga lume respira aer poluat. În ultimii 6 ani, nivelurile de poluare a aerului ambiant au ramas ridicate si aproximativ stabile, cu concentratii în scadere în unele parti ale Europei si în America. Agentia Europeana de Mediu (AEM) estima, în anul 2014, ca în Uniunea Europeana mai mult de 391.000 decese premature ar fi atribuibile expunerii la particule fine, 75.000 expunerii la dioxid de azot si 13.600 expunerii la ozonul de la nivelul solului. România se afla pe lista tarilor care fac obiectul unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligatiilor de stat membru al UE în ceea ce priveste depasirea valorilor-limita pentru poluantii atmosferici. În Raportul privind calitatea aerului în Europa pentru anul 2018 publicat de AEM, constatam ca România se situeaza printre statele membre poluatoare din UE. Valorile-limita stabilite în legislatia UE privind calitatea aerului înconjurator (Directiva 2008/50/CE) ar fi trebuit atinse înca din 2010. Poluarea atmosferica, prin diferite cantitati de gaze care capteaza caldura eliberata în atmosfera de activitatile umane, produce diferite cresteri proiectate ale temperaturii Pamântului, determinând aparitia asa numitelor schimbari climatice. Cu privire la acest aspect, UE si-a asumat obiectivul de realizare a neutralitatii climatice în Uniune pâna în 2050 si s-a angajat la reducerea emisiilor interne nete de gaze cu efect de sera cu 55- fata de 1990, pâna în anul 2030. Alaturi de UE, România sustine ca ar trebui sa se depuna toate eforturile pentru finalizarea regulilor de operationalizare ale Acordului de la Paris, din 2015 (respectiv: cadrul de transparenta, mecanismele internationale de piata si alinierea duratelor de angajament). În perioada 1901-2020, la nivelul României, temperatura medie anuala a aerului a crescut cu mai mult de 1° C. Raspunsul climatic regional la semnalul încalzirii globale este nuantat de factorii locali precum: prezenta arcului carpatic, vecinatatea Marii Negre, diversitatea tipurilor de soluri si de acoperire a terenului si reteaua hidrografica complexa. În Raportul Special COP26 sunt stipulate 10 recomandari, sustinând argumentul sanatatii pentru schimbari climatice: 1. Recuperare sanatoasa. Angajati-va pentru o recuperare sanatoasa, verde si corecta dupa COVID-19! 2. Sanatatea nu este negociabila. Asezati sanatatea si justitia sociala în centrul discutiilor climatice! 3. Beneficiile actiunilor climatice asupra sanatatii. Prioritizati acele interventii climatice cu cele mai mari câstiguri din punct de vedere sanitar, social si economic! 4. Rezilienta în sanatate. Construiti sisteme de sanatate rezistente la clima si sprijiniti între sectoare adaptarea si rezilienta în sanatate! 5. Sisteme energetice care protejeaza clima si sanatatea. Ghidati o tranzitie rapida catre energie regenerabila, pentru a salva vieti de poluarea aerului, în special prin arderea carbunelui! Luati masuri pentru asigurarea securitatii energetice a unitatilor de sanatate si eliminarea saraciei energetice! 6. Transportul si mobilitatea. Se refera la sisteme de transport si proiectare urbana durabile si sanatoase, cu o utilizare îmbunatatita a terenului, acces la spatiul public si prioritate pentru mers pe jos, ciclism si transport public. 7. Natura ca baza a sanatatii. Protejati si restabiliti natura si ecosistemele, fundamentele pentru o viata sanatoasa, sisteme alimentare durabile si mijloace de trai! 8. Sisteme alimentare sanatoase, durabile si reziliente. Presupun promovarea unor lanturi durabile de aprovizionare cu alimente si a unor diete mai nutritive, care sa aduca atât rezultate climatice, cât si sanatate. 9. Economia bunastarii, sau finantarea unui viitor mai sanatos si mai ecologic pentru a salva vieti. 10. Comunitatea de sanatate. Mobilizati si sprijiniti sectorul (comunitatea) sanatatii cu privire la actiunile climatice! Profesionistii din domeniul sanatatii au un rol important în elaborarea cazului de actiune pentru combaterea schimbarilor climatice, inclusiv în cadrul serviciilor medicale. Sanatatea este un puternic factor de actiune, iar profesionistii din domeniul sanatatii au un nivel ridicat de încredere si credibilitate atunci când pledeaza pentru actiuni privind schimbarile climatice si problemele conexe care afecteaza sanatatea, cum ar fi calitatea aerului si a alimentelor. Practic, sistemul de sanatate poate conduce prin propriul exemplu în ceea ce priveste decarbonizarea si rezilienta, prin evaluarea academica a situatiei actuale si a optiunilor viitoare pentru decarbonizare, adoptarea conceptului de spital verde sau prin noi modele de interactiune cu pacientii, asa cum este telemedicina. Dr. Ioan Chirila Dr. Oana Iacob Institutul National de Sanatate Publica Centrul Regional de Sanatate Publica Iasi
