Odata începuta campania de vaccinare antigripala, în special în comunitatile care nu încurajeaza vaccinarea de orice fel, au reînceput discutiile pe tema „de ce ne mai vaccinam antigripal daca tot facem gripa?”. „Ziarul de Iasi” l-a întrebat pe managerul Spitalului de Boli Infectioase din Iasi, dr. Florin Rosu, cum evolueaza pacientii care ajung la unitatea medicala cu forme medii si severe de gripa. Acesta a explicat ca 99- dintre cei internati pe Terapie Intensiva cu gripa sunt nevaccinati, iar 99- dintre cei vaccinati, care ajung cu forme medii în unitatea medicala, pleaca acasa dupa câteva zile fara complicatii severe. „Mesajul de luat acasa este ca «vaccinarea salveaza vieti». Iar cei care nu au facut-o înca, e momentul sa mearga la medicul de familie. Persoanele cu recomandare înalta pentru vaccinare antigripala sunt cele cu o imunitate scazuta. Apoi sunt pacientii oncologici, cei diabetici, cei care prezinta boli cardiovasculare si patologii pulmonare. Si, bineînteles, persoanele în vârsta în general, de peste 65 de ani”, a declarat dr. Florin Rosu. Cum se manifesta boala Primele simptome pentru gripa sunt ca la orice viroza respiratorie, explica dr. Florin Rosu, pentru ca „gripa este cea mai severa forma de viroza”. Apare febra, apar durerile musculare, o stare de obosesala accentuata si lipsa poftei de mâncare. Medicul avertizeaza ca daca simptomele sunt ignorate si daca tratamentul este temporizat, o infectiile virala, cum este cea cu virusul gripal, face si o suprainfectie bacteriana. Atunci, de regula, pacientii ajung sa caute ajutor la spital. „Aici e momentul în care se ajunge la îngrijirea în ATI. Încep sa prezinte disfunctii multiple de organe, care încep încet sa cedeze. Din punct de vedere cardiovascular, pacientii prezinta hipotensiune cu tachicardie, le scade saturatia oxigenului în sânge, pentru ca afectarea pulmonara e foarte importanta. Este ceea ce numim noi o «sete de aer», când pacientii încep sa aiba o respiratie abdominala, este un travaliu respirator important, intra în actiune mai multi muschi”, a punctat dr. Florin Rosu. Aceasta „sete de aer” se trateaza cu oxigenoterapie. Întâi de la o singura sursa de oxigen, apoi de la doua, cu „ochelarii nazali”, acele tuburi subtiri introduse în nas plus o masca faciala. Daca nu este suficient si starea se agraveaza în continuare, se trece la ventilatia non-invaziva, pacientul este conectat la un aparat de ventilatie mecanica si se încearca mentinerea saturatiei printr-o serie de masti speciale. „Când aceasta ventilatie non-invaziva nu mai face fata, intubatia este obligatorie. Dar în cadrul spitalului avem o echipa multidisciplinara, boli infectioase, terapie intensiva, pneumologie, iar toti acestia specialisti au în grija pacientii pentru a încerca sa prevenim ajungerea lor în ATI si de cele mai multe ori reusim. Pentru ca atunci când este intubat un pacient, situatia se complic. Cresc riscurile, pentru ca sonda de intubatie ca un fel de «autostrada» pentru microorganisme. Un tub care merge în caile respiratorii. Oricât de atenti am fi în îngrijirea pacientului, fiind vorba de oameni care au sistemul imunitar slabit, exista riscuri”, a mai precizat managerul. Unele sechele pulmonare ramân pe viata Problema apare în termeni de recuperare ulterioara de dupa externare. În campania de promovare a vaccinarii antigripale, Ministerul Sanatatii a explicat ca sunt persoane care au o perioada de recuperare si de 12 luni la externarea din ATI, daca nu s-au imunizat si s-au infectat cu gripa. Dar dr. Florin Rosu spune ca unele sechele le putem purta toata viata. „Din nefericire, afectarea pulmonara a unei gripe lase sechele si de multe ori apare si fibroza pulmonara. O parte din tesutul pulmonar este pierdut, asta înseamna o dificultate în respiratie. Exista metode de recuperare cardiopulmonara, se începe gradual, poate se mai recupereaza o parte, dar nu 100-, nu se revine la starea de dinainte. Acestea sunt si acele persoane care ajung sa aiba acasa surse de oxigen suplimentare”, a precizat dr. Florin Rosu. Medicul încurajeaza oamenii sa mearga la medicul de familie, sa îsi cumpere vaccinul daca nu sunt în categoria de risc, si sa se vaccineze. Toate cele patru tipuri de vaccinuri existente functioneaza asupra tulpinilor A si B la fel. „Este important sa ne vaccinam, sa întelegem asta”, a conchis specialistul.
