O femeie care a fost imobilizata la pat mai mult de un an a reusit sa mearga datorita unui implant electronic care i-a reactivat nervii spinali, relateaza EFE miercuri. Sistemul a fost dezvoltat de o echipa de cercetatori de la centrul NeuroRestore din Elvetia condusa de neurochirurgul Jocelyne Bloch, specialista la Hospital Universitario din Lausanne (CHUV), si de Grégoire Courtine, profesor de neurologie la Scoala Politehnica Federala din Lausanne (EPFL). Implantul a mai fost utilizat anterior pentru a trata presiunea arteriala scazuta la pacientii tetraplegici, dar este prima data când se aplica persoanelor cu o boala neurodegenerativa. Potrivit studiului, publicat de revista The New England Journal of Medicine, pacienta suferea de atrofie multisistemica de tip parkinson (AMS-P), o boala neurodegenerativa ce afecteaza diferite parti ale sistemului nervos, inclusiv sistemul nervos simpatic. AMS-P provoaca pierderea de neuroni simpatici ce regleaza presiunea arteriala si care scade drastic când pacientii se afla în pozitie verticala - problema cunoscuta ca hipotensiune ortostatica - si poate duce la pierderea cunostintei. Acesti pacienti îsi pot pierde echilibrul si suferi cazaturi, au capacitatea limitata de a sta în picioare si au o calitate redusa a vietii, deoarece trebuie sa stea mult timp în pozitie orizontala. Cercetatorii au instalat implantul direct în maduva spinarii pentru a reactiva neuronii care regleaza presiunea sangvina si a evita astfel starea de lesin. Implantul ce consta într-o serie de electrozi conectati la un generator de impulsuri electrice, folosit în mod obisnuit pentru tratarea durerilor cronice, a ameliorat capacitatea organismului de a regla presiunea arteriala si a permis pacientei sa se poata mentine în pozitie verticala fara sa ameteasca si sa poata face fizioterapie pentru a putea merge din nou. Dupa ce a stat imobilizata la pat timp de 18 luni, implantul i-a permis femeii sa mearga singura aproape 250 de metri. Potrivit neurochirurgului Jocelyne Bloch, aceasta noua tehnologie deschide calea unor importante progrese clinice în bolile neurodegenerative. SURSA: Agerpres
