Cartea (Razboiul din Ucraina. Un conflict regional cu efecte globale, Institutul European, 2022) este o mina de informatii si abordeaza chestiunea Ucrainei dintr-o multitudine de puncte de vedere, de la radacinile istorice ale conflictului, pâna la delirul propagandistic pe care îl practica astazi Kremlinul. (...) În totul, un ansamblu - dincolo de diversitatea subiectelor - coerent, solid, referinta de neocolit în orice discutie despre agresiunea ruseasca în Ucraina. Când presiunea actualitatii imediate este enorma si când evenimentele se succed cu repeziciune e foarte greu sa iei distanta si sa pui în evidenta liniile directoare ale unei confruntari armate ce pare mai curând haotica si imprevizibila. Este ceea ce reuseste cu brio profesorul Sorin Bocancea coordonând un volum masiv de 700 de pagini, intitulat Razboiul din Ucraina. Un conflict regional cu efecte globale (Institutul European, 2022). Cartea este o mina de informatii si abordeaza chestiunea Ucrainei dintr-o multitudine de puncte de vedere, de la radacinile istorice ale conflictului, pâna la delirul propagandistic pe care îl practica astazi Kremlinul. Autorii sunt nume cunoscute - istorici, politologi, gazetari etc.; textele lor sunt de o ireprosabila tinuta, cu foarte putine exceptii, cum ar fi contributia lui Emanuel Copilas, cunoscut de altfel pentru luarile sale de pozitie anticapitaliste (âantioccidentale) si antiliberale. În totul, un ansamblu - dincolo de diversitatea subiectelor - coerent, solid, referinta de neocolit în orice discutie despre agresiunea ruseasca în Ucraina. Nu am cum face aici decât o simpla recomandare de lectura. Atrag astfel mai întâi atentia asupra textelor care merg la originile tensiunilor dintre rusi si ucraineni si care demonteaza miturile prin care „Mama Rusie” îsi legitimeaza obsesiile expansioniste (texte semnate de Cosmin Popa, Serban F. Cioculescu, Robert Adam, Anton Carpinschi, Ioan Stanomir etc.). Un alt grupaj examineaza diferite fatete ale razboiului, de la implicatiile armamentului folosit, la aspectele juridice si la retorica propagandei. Cunoscut ziarist si specialist în problemele rusesti, Marian Voicu îsi intituleaza fara echivoc contributia De ce Rusia lui Putin este fascista si de ce Ucraina lupta pentru lumea libera si trebuie sa câstige. Despre cadrul juridic international vorbeste, competent, Cristi Danilet. Ruslana Grosu are în vedere consecintele psihologice ale razboiului, luând drept exemplu pe ucrainenii care s-au refugiat în Republica Moldova. Efectele razboiului asupra vietii politice românesti sunt analizate de catre Cristian Preda, care aminteste reactiile scandaloase ale partidului AUR, precum si ale unui intelectual de la care nu te asteptai chiar la asemenea derapaje, e vorba de Andrei Marga. De o privire atenta se bucura consecintele propagandei ruse în România si în Moldova. Remarc în mod deosebit studiul lui Constantin Ilas Razboiul hibrid pentru colonizarea mintilor. Propaganda pro-rusa din România, inventar practic exhaustiv al temelor propagandei, la care se adauga o utila - si corecta - lista a persoanelor care s-au transformat în instrumente ale propagandei Kremlinului. Cum a reactionat lumea democratica? Radu Carp face o paralela între Ucraina actuala si Polonia anului 1939. Valentin Naumescu se întreaba daca nu cumva razboiul lui Putin nu reprezinta sfârsitul ultimei distopii imperiale din Europa; raspunsul nu e simplu - antiamericanismul e înca omniprezent, extrema dreapta, ca si extrema stânga ramân sensibile la discursul putinist. Ziaristul Petre M. Iancu merge mai departe si vorbeste despre „un razboi al erorilor mondiale”. Un text bizar este cel al lui Dragos Dragoman pentru care imaginea Ucrainei drept o democratie este doar un efect de optica si un rezultat al propagandei occidentale (autorul este de la Universitatea din Sibiu, unde se pare ca exista un redutabil grup de cercetatori stângisti). Ultimul text din volum, semnat de Gabriel Mursa, aduce perspectiva echilibrata si documentata a economistului. Realizarea acestei carti, conceputa „la cald”, este indiscutabil o performanta, pentru care coordonatorul Sorin Bocancea, precum si grupul de colaboratori merita toate felicitarile. Alexandru Calinescu este profesor emerit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, critic literar si scriitor
