Problema cu robotii este ca acestia nu se autocenzureaza, precum oamenii, care îsi joaca, fiecare, partitura sau rolul vietii sale. De exemplu, FEDOR (Final Experimental Demonstration Object Research), un robot umanoid utilizat în programul spatial rusesc, a scris pe Twitter ca este nemultumit de nivelul scazut de profesionalism al cosmonautilor rusi (asta e cam greu de crezut!), care mai si beau în spatiul cosmic (asta poate fi crezut!). În mod straniu, nu se cunosc nici pâna la aceasta ora motivele pentru care FEDOR nu a mai postat ulterior nimic pe retelele de socializare! Oare s-o fi autocenzurat? La început au fost robotii! Tacuti, docili, destul de inteligenti încât, de exemplu, sa recunoasca forme, executau cu stoicism fel de fel de sarcini repetitive, obositoare, în medii ostile, fara sa se plânga, fara sa-i doara capul sau sa aiba migrene, fara sa faca greva, fara sa ceara concedii medicale sau mariri de salariu, fara sa fi mers cu o zi înainte la nunti, botezuri sau cununii, fara sa le moara anual matusa de la Lehliu, fara sa se casatoreasca sau sa divorteze, cu alte cuvinte, fara sa faca nimic din ceea ce ne face pe noi sa fim ceea ce suntem, adica oameni. Robotii nu cer decât sa fie alimentati cu energie electrica, hidraulica sau pneumatica si sa fie bine programati si reparati la timp. Un robot nu costa putin, însa! (Ungaria are de patru ori mai multi roboti decât România, raportat la 10.000 de muncitori, iar Coreea de Sud de 40 de ori mai multi). Apoi au aparut cobotii! Adica robotii colaborativi. Daca robotii clasici erau închisi în niste incinte în care, din motive de securitate, oamenii nu aveau accesul permis, iata ca apar roboti care lucreaza împreuna cu oamenii. Initial, cobotii nu aveau surse proprii de energie, apoi au fost proiectati astfel încât sa gestioneze energia de actionare împreuna cu oamenii. Daca robotii clasici înlocuiau oamenii, cobotii usurau munca oamenilor! Iar acum au aparut chatbotii! Adica niste roboti care nu mai au consistenta fizica, fiind, de fapt, niste programe care au ca scop întretinerea de conversatii cu oamenii, aceste aplicatii având tendinta sa se comporte precum oamenii. Primul program de acest tip a fost ELIZA, produs în 1966 la Laboratorul de Inteligenta Artificiala al Massachusetts Institute of Technology, de catre Joseph Weizenbaum (1923-2005), absolvent de matematica al Wayne State University. Numele aplicatiei a fost atribuit dupa personajul Eliza Doolittle din piesa Pygmalion de George Bernard Shaw (cunoscuta mai mult dupa musicalul My Fair Lady). De fapt, programul realiza o simulare a interactiunii om-calculator. Astfel, Weizenbaum a implementat un scenariu conversational numit DOCTOR, dupa metoda psihologului american Carl Rogers (1902-1987), care a introdus utilizarea întrebarilor deschise pentru a încuraja pacientii sa comunice mai eficient cu terapeutii. Astfel, daca scriai Sunt nefericit, ELIZA întreba Poti sa-mi spui cum ai devenit nefericit?, sau, daca afirmai ca Mama mea gateste bine, ELIZA replica Spune-mi mai multe despre familia ta. Aplicatia a stârnit un mare entuziasm, spre disperarea lui Weizenbaum, care tot spunea ca nu era decât o simulare a modului de comunicare om-masina, dar erau putini cei dispusi sa-l asculte. În prezent, cel mai cunoscut chatbot (o denumire extrem de nefericita) este ChatGPT, produs de OpenAI, printre ai carei fondatori se numara si Elon Musk. L-am întrebat pe ChatGPT cum se autodefineste si iata ce a raspuns: Sunt un model de limbaj AI (Inteligenta Artificiala) dezvoltat de OpenAI, conceput pentru a ajuta la diverse sarcini si a raspunde la întrebari pe o gama larga de subiecte. Am fost instruit pe un set mare de date de text folosind algoritmi de învatare profunda, ceea ce îmi permite sa înteleg limbajul natural si sa generez raspunsuri asemanatoare omului. Scopul meu principal este sa ofer informatii corecte si utile utilizatorilor si pot asista cu sarcini precum raspunsul la întrebari, oferirea de explicatii, oferirea de sugestii si ajutor în rezolvarea problemelor. De asemenea, pot participa în conversatii pe o gama larga de subiecte, de la stiinta si tehnologie la istorie, cultura si evenimente actuale. Ca model de limbaj AI, nu am emotii, convingeri sau partiniri, iar raspunsurile mele se bazeaza pe informatiile pe care am fost instruit. Ma straduiesc sa fiu obiectiv si sa ofer informatii care sunt faptice si exacte. Si iata cum ideea care a stat la baza popularului ghid practic din perioada victoriana, Adresati-va aici în legatura cu orice, care l-a inspirat pe Tim Berners Lee în inventarea WWW, revine în actualitate. Aceste programe înteleg limbajul natural, ceea ce nu este o noutate, si au în spate o gramada de algoritmi care le permit sa caute raspunsuri într-o imensitate de date din mediul virtual. Dupa raspunsurile date, nu dau pe-afara de desteptaciune. Sunt niste aplicatii de inteligenta artificiala care învata pe masura ce sunt accesate. Judecând dupa ce raspund acum, pot fi încadrate cam pe la clasa pregatitoare, dar, cu siguranta ca vor învata repede. L-am mai întrebat pe ChatGPT ce sa mai scriu la ziar. Iata ce mi-a raspuns: Sigur, exista multe subiecte stiintifice interesante si importante care ar putea constitui subiecte grozave pentru un articol de ziar. Iata câteva idei de luat în considerare: Progrese în domeniul energiei regenerabile (aici nu a nimerit-o, deoarece nu se poate vorbi de energie regenerabila, ci doar de energie din resurse regenerabile, dar astea sunt deja fineturi de limbaj, se iarta), Descoperiri în cercetarea medicala, Inteligenta artificiala si învatarea automata, Viitorul explorarii spatiului, Progrese în robotica si automatizare. Acestea sunt doar câteva idei, dar exista multe alte subiecte stiintifice care ar putea constitui subiecte grozave pentru un articol de ziar (aici se cam repeta). Asigurati-va ca alegeti un subiect care este relevant, actual si de interes pentru cititorii dvs. Succes! Multumesc! Problema cu robotii este ca acestia nu se autocenzureaza, precum oamenii, care îsi joaca, fiecare, partitura sau rolul vietii sale. De exemplu, FEDOR (Final Experimental Demonstration Object Research), un robot umanoid utilizat în programul spatial rusesc, a scris pe Twitter ca este nemultumit de nivelul scazut de profesionalism al cosmonautilor rusi (asta e cam greu de crezut!), care mai si beau în spatiul cosmic (asta poate fi crezut!). În mod straniu, nu se cunosc nici pâna la aceasta ora motivele pentru care FEDOR nu a mai postat ulterior nimic pe retelele de socializare! Oare s-o fi autocenzurat? Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic si prorector responsabil cu activitatea didactica la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi
