Ministrul Muncii s-a întâlnit ieri, la Iasi, cu reprezentanti ai sindicatelor si patronatelor în cadrul Comisiei de Dialog Social, întrunita la Prefectura pentru prima data în ultimii doi ani. Liderii sindicali s-au aratat interesati de aplicarea Legii salarizarii si a Legii pensiilor, în vreme ce reprezentantii patronatelor au discutat cu ministrul Marius Budai masurile pe care Guvernul le-a luat pâna acum si efectele negative ale crizei energetice. (FOTO: de la stanga la dreapta Bogdan Cojocaru-prefectul judetului Iasi, Mariu Budai-ministrul Muncii si parlamentarul Maricel Popa) Ministrul a amintit interdictia, impusa prin ordonanta, asupra deconectarii consumatorilor – pe parcursul refacerii facturilor întocmite în mod eronat, perioada în care nu pot fi aplicate nici majorari la facturile neachitate. Totodata, au fost plafonate preturile „la valori care sa aduca o diminuare a efortului bugetar pentru fiecare consumator”. Ministrul a vorbit apoi de rezolvarea inechitatilor din sistemul de pensii, conditie din PNRR, printr-o lege si prin asumarea unui efort bugetar care sa creasca pensiile mici la acelasi nivel cu cele acordate pentru contributii similare. „Nu ne dorim sa rezolvam inechitatea coborând pensia mai mare, ci trebuie sa ridicam pensia mai mica la nivelul celui care are pensia mai mare”, a explicat ministrul Muncii efortul bugetar mentionat mai sus. Cu exceptia celor din sectorul Aparare si Ordine Publica, volumul pensiilor din sistemul public, inclusiv cele ale agricultorilor si cele minime, si al celorlalte pensii „speciale” platite prin Casa Nationala de Pensii (ale functionarilor parlamentari, ale magistratilor, ale corpului diplomatic, ale navigatorilor si ale celor de la Curtea de Conturi) înseamna „undeva între 8,1-8,2 la suta din PIB”. Cât priveste pretul energiei, scumpirile „au creat un deranj foarte mare din punct de vedere social”, a apreciat Marius Budai. „Suntem extrem de atenti asupra a ceea ce se întâmpla cu preturile din energie. Fluctuatia foarte mare de la o luna la alta ne face sa actionam pas cu pas. Cu siguranta, daca va fi nevoie de interventia statului dupa data de 31 martie, cu siguranta vom reactiona, nu vom sta pasivi”, a adaugat el. Ministrul a mai afirmat ca este posibila orice varianta care sa vina în sprijinul consumatorilor, mai ales în rândul celor vulnerabili, dar si în sprijinul IMM-urilor. „Cea mai buna protectie sociala este crearea unui loc de munca. Noi suntem acum în situatia în care IMM-urile sa îsi apere locurile de munca, abia dupa aceea sa implementeze masuri economice, sa creeze locuri de munca. Pas cu pas, reactie cu reactie”, a afirmat ministrul Budai. Salariul minim si pensia mica În România sunt aproximativ 1,6 milioane de contracte de munca încheiate pe salariul minim, a declarat Marius Budai în aceeasi zi în care Eurostat, Oficiul European de Statistica, a publicat un top al statelor dupa cuantumul acestui venit. Astfel, cele mai mici salarii minime din Uniunea Europeana sunt platite în Bulgaria (332 de euro), Letonia (500 de euro) si România (515 euro), iar cele mai mari, în Luxemburg (2257 euro), Irlanda (1775 euro) si Olanda (1725 euro). Întrebat daca majorarea salariului minim brut în România de la 1 ianuarie 2022 (de la 2300 la 2550 lei) va determina unii angajatori sa restrânga numarul angajatilor, ministrul a spus ca „dialogul trebuie sa fie onest în ambele sensuri”. „Atunci când mediul de afaceri se va apleca asupra angajatului cu mai multa atentie si angajatul se va simti respectat, cu siguranta si randamentul muncii va creste si asta va duce la cresterea rezultatului exercitiului financiar. În acelasi timp, trebuie sa cream masuri pentru a încuraja ocuparea si pentru a sprijini angajatorul”, a spus ministrul Muncii, amintind banii alocati de minister pentru ucenici, absolventi, tineri si someri de peste 45 de ani. Cât priveste munca la negru sau partial la negru („gri”, respectiv o parte din leafa platita pe lânga contract), ministrul a mentionat lipsa sesizarilor oficiale la Inspectia Muncii. „Doar pe vorbe nu putem face nimic”, a adaugat el, invocând „o mica întelegere între angajat si angajator pe care nicio autoritate a statului nu va putea vreodata sa o descopere”. „Noi, autoritatile, trebuie sa constientizam în primul si-n primul rând angajatul”, a mai spus Marius Budai, aratând spre pensiile care „sunt asa cum sunt” dupa zeci de ani lucrati pe salariu minim, de multe ori nu la norma întreaga, ci la fractiune de norma. Cifre oficiale actuale ale pietei muncii din România 6.593.847 de contracte de munca dintre acestea, peste 700 de mii sunt partiale (cu fractiune de norma, respectiv de 2 ore, 4 sau 6 ore/zi) 5.563.587 de salariati cresterea numarului locurilor de munca de la începutul anului: 81.490 Informatiile la zi au fost prezentate ieri la Iasi de Nicolae Bratu, inspector general de stat la Inspectia Muncii. Potrivit ultimelor date statistice, în octombrie 2021, în judetul Iasi erau înregistrati 182 de mii de salariati.
