Oamenii de stiinta au anuntat ca au gasit o modalitate de a utiliza scanarile cerebrale si inteligenta artificiala (IA) pentru a transcrie „esenta” a ceea ce gândesc oamenii, în ceea ce a fost descris ca fiind un pas spre citirea gândurilor. În timp ce principalul obiectiv al decodificatorului de limbaj este de a ajuta persoanele care si-au pierdut capacitatea de a comunica, oamenii de stiinta americani au recunoscut ca tehnologia a ridicat întrebari cu privire la „intimitatea mentala”. Pentru a risipi astfel de temeri, ei au efectuat teste care au aratat ca decodorul nu poate fi utilizat pe persoane care nu au permis ca acesta sa fie antrenat în activitatea lor cerebrala timp de ore îndelungate în cadrul unui scaner de imagistica prin rezonanta magnetica functionala (fMRI). Cercetari anterioare au aratat ca un implant cerebral poate permite persoanelor care nu mai pot vorbi sau tasta la masina de scris sa silabiseasca cuvinte sau chiar propozitii. Aceste interfete „creier-computer” se concentreaza pe acea parte din creier care controleaza gura atunci când aceasta încearca sa formeze cuvinte. Cercetatorii în neurostiinte de la Universitatea din Austin, Texas, spun ca decodorul de limbaj pe care l-au dezvoltat „functioneaza la un nivel foarte diferit”. „Sistemul nostru functioneaza cu adevarat la nivelul ideilor, al semanticii, al sensului”, a declarat Alexander Huth, cercetator în Neurostiinte la Universitatea din Austin, în cadrul unei conferinte de presa online. Acesta este primul sistem care poate reconstrui un limbaj continuu fara un implant cerebral invaziv, potrivit studiului publicat în revista Nature Neuroscience. ”Mai profund decât limbajul” Aplicatia le-a permis cercetatorilor sa cartografieze modul în care cuvintele, frazele si sensurile au determinat raspunsuri în regiunile creierului cunoscute pentru procesarea limbajului. Oamenii de stiinta au introdus aceste date într-un model lingvistic de retea neuronala care utilizeaza GPT-1, predecesorul tehnologiei IA implementate ulterior în extrem de popularul ChatGPT. Modelul a fost antrenat pentru a prezice modul în care creierul fiecarei persoane ar raspunde la discursul perceput, apoi a redus optiunile pâna când a gasit cel mai apropiat raspuns. Pentru a testa acuratetea modelului, fiecare participant a ascultat apoi o noua poveste în aparatul fMRI. Primul autor al studiului, Jerry Tang, a declarat ca decodificatorul a putut „recupera esenta a ceea ce auzea utilizatorul”. De exemplu, atunci când participantul a auzit fraza „Nu am înca permisul de conducere”, modelul „a citit” „nici macar nu a început sa învete sa conduca”. Decodificatorul a întâmpinat dificultati cu pronumele personale, cum ar fi „eu” sau „ea”, au recunoscut cercetatorii. Dar chiar si atunci când participantii si-au imaginat propriile povesti - sau au vizionat filme mute - decodorul a fost în continuare capabil sa înteleaga „esenta”, au spus ei. Asta arata ca „decodam ceva care este mai profund decât limbajul, apoi îl convertim în limbaj”, a explicat Huth. Întrucât scanarea fMRI este prea lenta pentru a capta cuvinte individuale, aceasta colecteaza un „amestec, o aglomerare de informatii pe parcursul a câteva secunde”, a spus Huth. „Astfel, putem vedea cum evolueaza ideea, chiar daca cuvintele exacte se pierd”, a precizat cercetatorul. Predictiile decodificatorului au fost colectate în timp ce un utilizator asculta povesti. Textul arata stimulii reali în comparatie cu stimulii decodificati. Avertisment etic David Rodriguez-Arias Vailhen, profesor de Bioetica la Universitatea Granada, din Spania, care nu a fost implicat în cercetare, spune ca noua aplicatie depaseste ceea ce s-a realizat pâna acum în interfetele creier-computer. Acest lucru ne apropie de un viitor în care masinile sunt „capabile sa citeasca mintea umana si sa transcrie gândurile”, a spus el, avertizând ca acest lucru ar putea avea loc împotriva vointei oamenilor, de exemplu atunci când acestia dorm. Cercetatorii au anticipat astfel de îngrijorari. Acestia au efectuat teste care au aratat ca decodorul nu a functionat pe o persoana daca nu a fost deja antrenat pe activitatea cerebrala specifica acesteia. De asemenea, cei trei participanti au reusit cu usurinta sa încurce decodorul. În timp ce ascultau unul dintre podcast-uri, utilizatorilor li s-a cerut sa numere pâna la sapte, sa numeasca si sa îsi imagineze animale sau sa spuna o alta poveste în minte. Toate aceste tactici au „sabotat” decodorul, au spus cercetatorii. În continuare, echipa spera sa accelereze procesul, astfel încât sa poata decoda scanarile cerebrale în timp real. De asemenea, ei au solicitat reglementari pentru a proteja intimitatea mentala. „Mintea noastra a fost pâna acum gardianul intimitatii noastre”, a declarat bioeticianul Rodriguez-Arias Vailhen. „Aceasta descoperire ar putea fi un prim pas spre compromiterea acestei libertati în viitor”, a avertizat omul de stiinta.
