Iesenii bolnavi de cancer îsi cauta medicamentele în instanta. În timp ce Ministerul Sanatatii întârzie în continuare stabilirea unei proceduri de analiza a solicitarilor de tratamente „off label”, singura cale de urmat pentru bolnavi ramâne instanta de judecata. Chiar analizata în regim de urgenta, plângerea reprezinta o întârziere în plus provocata unor oameni pentru care fiece zi e pretioasa. La 69 de ani, Costica L. a fost diagnosticat cu glioblastom, o tumora cerebrala. A fost operat si a efectuat sedinte de radioterapie în perioada martie-aprilie a anului trecut. Tumora nu a dat însa înapoi, iar continuarea iradierii nu era posibila, asa ca în noiembrie, medicul oncolog i-a recomandat efectuarea unui tratament cu Avastin. Medicamentul este autorizat pentru vânzarea în România, iar pacientii beneficiaza de compensare 100- pentru mai multe indicatii terapeutice, dar nu si pentru glioblastom. Costica L. a avut ghinionul sa nu sufere de cancer colorectal, bronho-pulmonar ori renal si, nefiind femeie, nici de neoplasm ovarian. Or, medicamentele recomandate „off label”, în afara indicatiilor terapeutice, nu beneficiaza de compensare. Bolnavul ar fi fost obligat sa suporte în întregime costul tratamentului, în conditiile în care un singur flacon de Avastin poate costa, în functie de concentratie, pâna la 4.800 de lei. Ca urmare, ieseanul s-a adresat instantei, cerând Curtii de Apel obligarea Ministerului Sanatatii, a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), a Guvernului si a Agentiei Nationale a Medicamentului (ANMDMR) la acoperirea cheltuielilor. Practic, Costica L. nu a cerut altceva decât ca institutiile statului sa-si îndeplineasca propriile angajamente. În septembrie 2018, Ministerul Sanatatii a initiat un proiect de ordin privind constituirea unei comisii care sa analizeze tocmai situatiile în care medicii recomanda un medicament „off label”. Proiectul de ordin a fost retras însa din dezbaterea publica, fara ca procedura sa mai fie reluata vreodata. În fata magistratilor Curtii de Apel, reprezentantii Ministerului au afirmat ca medicamentul solicitat de iesean fusese deja analizat de ANMDMR, institutia apreciind în octombrie 2021 si noiembrie 2022 ca Avastinul nu întruneste punctajul de admitere în lista medicamentelor compensate pentru glioblastom. În plus, medicamentul pe care îl primeste acum Costica L., Irinotecanul, nu poate fi asociat cu Avastinul. Prin urmare, medicul oncolog îsi gresise recomandarea. Reprezentantii CNAS si ai ANMDMR au adaugat ca medicamentul nu era folosit pentru tratarea glioblastomului nici la nivel european, Agentia Europeana a Medicamentului respingând aceasta indicatie de tratament. „Fara a nega natura grava a bolii reclamantului, ocrotirea dreptului la viata nu poate fi realizata în afara cadrului legal, care poate impune si limitari rezonabile ale exercitiului acelor drepturi care indirect asigura realizarea dreptului la viata. Decontarea integrala sau partiala numai a acelor medicamente care sunt autorizate reprezinta o astfel de limitare prevazuta de lege, care urmareste un scop legitim - protejarea sistemului national de sanatate, si care nu apare nici disproportionata în raport cu scopul urmarit. Diagnosticul pus reclamantului nu se regaseste în rezumatul caracteristicilor produsului, ceea ce înseamna ca acest medicament nu este destinat tratarii bolii respective si este prescris în afara unui protocol terapeutic a carui eficienta sa fie demonstrata prin studii clinice”, au argumentat reprezentantii ANMDMR. Argumentele institutiilor cu atributii în domeniul sanitar nu i-au convins însa pe magistratii Curtii de Apel. Desi reprezentantii Ministerului Sanatatii si cei ai ANMDMR considerasera ca medicamentul ar fi fost inutil în cazul lui Costica L., judecatorii au retinut ca Avastinul fusese recomandat de un medic specialist, apt sa aprecieze ce tratament ar fi mai bun pentru pacientul sau. Nu se putea afirma ca Avastinul ar fi fost inutil în cazul tumorilor cerebrale. În Statele Unite, el este folosit în cazul acestor tipuri de cancer înca din 2009. Apoi, „evaluarile” facut de ANMDMR în 2021 si 2022 nu faceau altceva decât sa preia concluzii ale Agentiei Europene a Medicamentului datând din 2014. În plus, evaluarea facuta în 2021 se referea la folosirea medicamentului ca terapie de prima linie si nu ca optiune ulterioara, în cazul progresiei tumorii, asa cum era cazul lui Costica L. De altfel, chiar la nivelul Agentiei Europene a Medicamentului, unii profesionisti se declarasera de acord cu extinderea indicatiilor terapeutice ale Avastinului. Respingerea sa nu fusese rezultatul unei unanimitati. „Este real faptul ca indicatiile terapeutice nu se pot autoriza decât prin depunerea unei documentatii catre ANMDMR, urmata de emiterea unei decizii favorabile din partea acestei institutii. Procedura este însa una laborioasa, care implica o perioada lunga de timp. Or, timpul este resursa care lipseste reclamantului”, au precizat judecatorii. Acestia au invocat si un caz asemanator, ajuns în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Era vorba tot de un român caruia medicul oncolog îi recomandase Avastin. Judecatorii CEDO apreciasera ca statul nu are dreptul sa refuze decontarea tratamentului recomandat nici macar daca medicul curant ar fi gresit recomandarea. Statul român fusese obligat sa asigure românului tratamentul propus. Decizia CEDO venise însa prea târziu, reclamantul decedând. Magistratii Curtii de Apel au apreciat ca, chiar în situatia în care tratamentul se va dovedi ineficient, deci recomandarea medicala s-ar dovedi a fi eronata, aspectul financiar, respectiv cheltuielile din fondul de asigurari de sanatate pot fi reglementate ulterior. Grija pentru banii statului nu-l putea lasa pe iesean fara tratament. Curtea ieseana de Apel a obligat institutiile chemate în judecata de Costica L. sa-i asigure medicamentul în regim de compensare 100-. Decizia poate fi atacata cu recurs, dar este executorie, ea trebuind pusa imediat în aplicare, fara somatie sau trecerea vreunui termen.
