Unul dintre obiectivele Strategiei de Marketing Turistic al judetului Iasi ar trebui sa fie trecerea de la turismul de weekend macar la turismul sezonier si, în perspectiva, la turismul bazat pe destinatii/ obiective/ evenimente turistice relativ permanente. Doar cu brandurile „Sf. Paraschevaˮ, „prima universitate a tariiˮ si „teiul lui Eminescuˮ nu se poate vorbi despre industrie turistica la Iasi. În contextul activitatii desfasurate în cadrul Grupului tehnic de lucru pentru elaborarea Strategiei de Marketing Turistic a judetului Iasi si în continuarea ultimului articol publicat în Ziarul de Iasi, propun cititorilor o analiza comparativa privind turismul în judetele Iasi si Cluj, comparabile ca populatie, cu muncipiile resedinta de judet – poli de crestere pentru regiunile din care fac parte (Nord-Est si Nord-Vest). Sursa datelor utilizate pentru analiza comparativa o constituie cercetarea statistica referitoare la „Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiune de cazare”, derulata de Institutul National de Statistica, sintetizate în baza TEMPO Online. Un prim indicator care descrie nivelul de dezvoltare a turismului într-o unitate administrativ-teritoriala (regiunea, judetul, localitatea) se refera la infrastructura de cazare a turistilor (structura de primire turistica) care reuneste constructiile sau amenajarile (hoteluri, hosteluri, moteluri, pensiuni, hanuri, vile turistice etc.) si care furnizeaza în mod permanent sau sezonier servicii de cazare, restaurant, recreere si altele. Statistica oficiala cuprinde/ numara toate structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, care au o capacitate de cazare de cel putin 5 locuri. Conform datelor INS, în anul 2020, la nivel national existau 9120 de structuri de primire turistica, din care 397 erau în judetul Cluj si 79 în judetul Iasi. Practic, la finalul anului 2022, judetul Cluj avea de 5 ori mai multe structuri de cazare turistica decât judetul Iasi. La sfârsitul anului 2022, structurile de primire turistica din judetul Iasi furnizau un numar total de 4149 de locuri de cazare (din care 2930 în hoteluri), în timp ce structurile de primite turistica din judetul Cluj asigurau un numar total de 9340 de locuri de cazare (din care 5515 în hoteluri). Observam ca judetul transilvan ofera un numar de locuri de cazare de 2 ori mai mare fata de judetul moldav. Cele mai multe locuri de cazare sunt în hoteluri (peste 50-, în ambele judete), urmate de pensiunile agroturistice, pensiunile turistice, moteluri. Al doilea indicator analizat este numarul de sosiri în structurile de primire turistica. Sosirea unui turist într-o structura de primire turistica cu functiuni de cazare turistica înseamna ca o persoana este înregistrata în registrul structurii respective, pentru a fi gazduita una sau mai multe nopti. În fiecare structura de primire turistica cu functiuni de cazare turistica se considera o singura sosire pe turist, indiferent de numarul de înnoptari rezultate din sederea sa neîntrerupta. În judetul Iasi, în luna aprilie 2023, comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au înregistrat o crestere cu 10,8-. În ceea ce priveste judetul Cluj, în luna aprilie 2023, comparativ cu luna aprilie 2022, sosirile în structurile de primire turistica au crescut cu 23,9- (de 2 ori mai multe sosiri decât în judetul Iasi). Al treilea indicator utilizat în analiza comparativa este numarul de înnoptari în structurile de primire turistica. Înnoptarea reprezinta intervalul de 24 de ore, începând cu ora hoteliera, pentru care o persoana este înregistrata în evidenta structurii de cazare turistica si beneficiaza de gazduire în contul tarifului aferent spatiului ocupat. În structurile de primire turistica din judetul Iasi, în luna aprilie 2023, au fost înregistrate 51424 înnoptari, fiind cu 2,7- mai mari fata de luna aprilie 2022 (50076 înnoptari). Înnoptarile înregistrate în structurile de primire turistica din judetul Cluj, în luna aprilie 2023, au însumat 95974 înnoptari, fiind cu 31,9- mai mari decât înnoptarile lunii aprilie 2022 (51142 înnoptari). Din datele prezentate pâna acum rezulta ca judetul Cluj surclaseaza Iasul atât în ceea ce priveste dinamica numarului de sosiri, cât si de înnoptari în structurile de primire turistica, în luna aprilie 2023 comparativ cu luna similara a anului 2022. Cel de-al patrulea indicator statistic pe care îl analizam este indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica în functiune, care se calculeaza prin raportarea numarului de înnoptari realizate la capacitatea de cazare turistica în functiune, dintr-o anumita perioada. Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare din judetul Iasi, în luna aprilie 2023, a fost de 41,1- pe total structuri de cazare turistica, mai mare cu 1,2 puncte procentuale în comparatie cu cel din luna aprilie 2022. În judetul Cluj, indicele de utilizare neta a locurilor de cazare, în luna aprilie 2023, a fost de 27,5-, în crestere cu 5,3 puncte procentuale fata de luna aprilie 2022. Desi judetul Iasi dispune de o capacitate de cazare mai slaba decât Clujul, indicele de utilizare neta a acesteia este mai bun, cu un vârf înregistrat în luna octombrie a fiecarui an, când sunt organizate sarbatorile Iasului si hramul Sf. Parascheva. În octombrie 2022, indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica în judetul Iasi a fost de 55-. În judetul Cluj, cea mai mare valoare a indicelui de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica s-a înregistrat în luna august 2022, când a fost de 37,3-. În perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2023, sosirile înregistrate în structurile de primire turistica din judetul Iasi au însumat 109519 persoane, în crestere cu 15,2- fata de perioada similara a anului 2022. Sosirile turistilor români în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat, în perioada anterior mentionata, 84,1- din numarul total de sosiri, în timp ce turistii straini au reprezentat 15,9-. Înnoptarile înregistrate în structurile de primire turistica au însumat 172501, în crestere cu 7,0- fata de perioada similara a anului 2022. În judetul Iasi, durata medie a sederii a fost de 1,58 zile (1,56 zile turisti români si 1,67 zile turisti straini). Turismul din judetul Iasi este concentrat în proportie de 90- în municipiul resedinta de judet, cu un vârf al sosirilor si înnoptarilor în structurile de cazare turistica înregistrat în luna octombrie a fiecarui an, când se desfasoara sarbatorile Iasului si pelerinajul la moastele Sfintei Parascheva. Cele mai multe obiective turistice-culturale-religioase sunt concentrate în municipiul Iasi, reprezentative fiind Palatul Culturii încadrat de ansamblul comercial Palas, catedralele si manastirile istorice, precum si universitatile. La nivelul judetului Cluj, perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2023, au fost cazati 186048 turisti. Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2022, numarul turistilor sositi în judetul Cluj a crescut cu 34,7-. Înnoptarile înregistrate în structurile de primire turistica din judetul Cluj în perioada de referinta au însumat 172501, în crestere cu 7,0- fata de perioada similara a anului 2022. Durata medie a sederii turistilor în judetul Cluj a fost de 1,58 zile (1,56 zile turisti români si 1,67 zile turisti straini). Judetul Cluj, mai ales prin municipiul resedinta de judet, reprezinta un punct de atractie turistica, istorica, culturala, academica, multiculturala care creeaza un fel de „spirit al loculuiˮ si atrage mai ales tinerii deschisi spre diversitate, modernitate, progres. Reamintesc ca, în anul 1581, a fost înfiintat Colegiul Iezuit Báthoryan, prima academie de studii superioare de pe teritoriul actual al României, traditie care, ca un arc peste timp, a condus la statutul municipiului Cluj-Napoca de cel mai puternic oras universitar, care gazduieste aproximativ 100000 de studenti anual, în universitati care ofera programe de predare în limbile româna, maghiara, germana, engleza si franceza, cu Universitatea Babes-Bolyai cea mai bine cotata universitate din tara. Prin raportare la pelerinajul ocazionat de hramul Sf. Paracheva, festivalul UNTOLD este un fel de pelerinaj al tinerilor din toata lumea atrasi de magia muzicii electronice si a artistilor de gen care defileaza pe impresionantul stadion Cluj Arena. Ambele judete/ municipii resedinta de judet au un potential turistic ridicat, dar insuficient valorificat, fapt care se reflecta în dinamica indicelui de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica, precum si în durata medie de sedere a turistilor, indicatori cu valori destul de reduse. În judetul Cluj sosesc mai multi turisti straini (20- din total sosiri turisti) fata de Iasi (16- din total sosiri turisti). Ambele judete sunt insuficient promovate din punct de vedere turistic, se bazeaza pe turismul de scurta durata, city break, de weekend, pentru afaceri, participari la evenimente academice, culturale, artistice. Prin dezvoltarea infrastructurii rutiere, pe calea ferata si aeroportuare, Iasul ar putea recupera usor decalajul fata de judetul transilvan, inclusiv printr-o marketizare mai buna a potentialului turistic din zona metropolitana a municipiului resedinta si anumite destinatii turistice din judet. În opinia mea, unul dintre obiectivele Strategiei de Marketing Turistic al judetului Iasi ar trebui sa fie trecerea de la turismul de weekend macar la turismul sezonier si, în perspectiva, la turismul bazat pe destinatii/ obiective/ evenimente turistice relativ permanente. Doar cu brandurile „Sf. Paraschevaˮ, „prima universitate a tariiˮ si „teiul lui Eminescuˮ nu se poate vorbi despre industrie turistica la Iasi. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
