Dupa 38 de termene, dosarul a trecut de camera preliminara u printre acuzati se numara fondatorii brandului Cellini si fratele luptatorului Catalin Morosan FOTO: Fratii Morosan "Filiera aurului" se îndreapta spre primul termen de judecata în fata Tribunalului. Trimis în instanta de procurorii DIICOT înca din 2019, dosarul în care printre acuzati se numara sotul unei judecatoare din Alba, patronii unor magazine de lux, alaturi de fratele luptatorului Catalin Morosan sau de numerosi romi din Grajduri si Zanea, nu a depasit înca stadiile premergatoare judecatii propriu-zise. Ultimul pas a fost facut însa marti. În dosarul "Filiera aurului“, DIICOT Iasi a trimis în judecata 25 de persoane fizice si 6 firme, acuzate de constituirea unei grupari infractionale specializate în evaziune fiscala. Gruparea ar fi fost initiata în 2013 de Cornel Marcu, un om de afaceri din Alba Iulia, sotul unei judecatoare. La baza piramidei grupului se aflau oameni de afaceri din Grajduri si Lunca Cetatuii, al caror rol era de a furniza facturi false care sa ateste vânzarea unor cantitati importante de aur. Metalul pretios cumparat în fals era vândut ulterior în Italia sau Germania, tranzactiile intracomunitare având ca urmare diminuarea bazei impozabile de calcul a TVA si a impozitului pe profit, ca si solicitarea rambursarii de TVA. Din retea faceau parte, conform procurorilor, si fondatorii brandului Cellini si patroni ai unor magazine de lux din Bucuresti, Roberto Alessandro Salvatore Amato si Marian Mihart. Pentru acestia din urma ar fi lucrat si Claudiu Morosan, care le-ar fi pus la dispozitie prin firma sa Gold Brut International SRL 24 de facturi false, în valoare de aproximativ 4 milioane lei, care atestau tranzactii nereale cu fragmente de aur. Prejudiciul total adus bugetului de stat a fost estimat de procurorii DIICOT la 15 milioane lei. Dupa ce rechizitoriul a fost trimis în instanta, dosarul a ramas în camera preliminara a Tribunalului timp de peste un an si jumatate, interval în care au avut loc 24 de termene de judecare a diverselor contestatii depuse. De exemplu, a fost contestata competenta teritoriala a Tribunalului iesean, a organelor de urmarire penala, procesul-verbal de sesizare din oficiu a procurorilor, un raport grafologic din dosar, aprobarea data de judecatori pentru efectuarea unor perchezitii sau chiar urmarirea penala în ansamblul ei. În cele din urma, în iunie anul trecut, Tribunalul a apreciat ca rechizitoriul fusese neregulamentar întocmit, nefiind posibila stabilirea exacta a obiectului si limitelor judecatii. Ca urmare, s-a dispus restituirea dosarului catre DIICOT, pentru refacerea actului de sesizare a instantei. A fost rândul procurorilor sa înainteze o contestatie, care a ajuns în fata Curtii de Apel în septembrie anul trecut. Dupa înca 14 termene de judecata, magistratii acestei instante au considerat ca, dimpotriva, rechizitoriul a fost corect întocmit, iar judecarea cauzei poate, în sfârsit, sa înceapa. Tribunalul urmeaza sa stabileasca primul termen al procesului propriu-zis.
