Benjamin Franklin, unul dintre parintii fondatori ai Statelor Unite ale Americii, spunea ca, în aceasta lume, nimic nu este sigur în afara de moarte si impozite. În acest articol vom vorbi doar despre moarte, taxele si impozitele ramân pe alta data. Moartea sau decesul reprezinta un eveniment demografic (mortalitatea) care descrie miscarea naturala a populatiei, alaturi de natalitate, nuptialitate si divortialitate. Cauzele decesului sunt legate de anumite caracteristici care tin de constitutia fizica si psihica a unei persoane (boli, morbiditati), precum si de caracteristicile socioeconomice ale mediului în care traieste (nivelul de trai al gospodariei, alimentatia, conditiile de munca, expunerea la factori risc pentru sanatate etc.). Starea de sanatate generala a populatiei este influentata de ceea ce fac sau nu fac decidentii politici, de politicile publice promovate de acestia. Mortalitatea poate fi influentata si de anumite evenimente neprevazute cum ar fi producerea unor calamitati naturale (cutremure de pamânt, inundatii, seceta prelungita), pandemii, accidente rutiere, accidente nucleare, biologice, razboaie. Acest articol consta într-o analiza descriptiva a mortalitatii înainte si dupa declansarea pandemiei de COVID-19 (anul 2020 fata de anul 2019), la nivel national si în judetul Iasi. În anul 2020, în România, au decedat 297.345 persoane, cel mai mare numar anual de decedati din anul 1938 pâna în prezent. Potrivit datelor comunicate de Institutul National de Statistica (INS), în anul pandemic 2020, s-au înregistrat cu 36.992 persoane decedate mai multe fata de anul 2019. Rata mortalitatii generale în România a fost de 13,4‰ în anul 2020 fata de 11,7‰ în anul precedent. Statistica oficiala mai arata ca mai bine de jumatate dintre decesele înregistrate în anul 2020 au fost în rândul persoanelor în vârsta de 75 ani si peste dintre care au decedat cu 19312 persoane (13,4-) mai multe decât în anul precedent. Cresteri semnificative ale numarului de decese, fata de anul 2019, s-au înregistrat si la urmatoarele grupe de vârsta: 7770 persoane decedate mai multe la grupa de vârsta 70-74 ani (28,3-), 5320 persoane decedate mai multe la grupa de vârsta 65-69 ani (19,4-), 1690 persoane decedate mai multe la grupa de vârsta 50-54 ani (17,3-), dar si la grupa de vârsta 30-34 ani (168 persoane decedate mai multe). În contextul pandemiei COVID-19, fata de anul 2019, în anul 2020 s-au înregistrat cresteri semnificative ale deceselor cauzate de unele boli. Cea mai mare crestere, de 2,2 ori, s-a înregistrat la decesele cauzate de bolile aparatului respirator (de la 17742 decese în 2019, la 38578 decese în 2020), urmata de cresterea de 1,4 ori ale deceselor cauzate de diabetul zaharat (de la 2863 decese în 2019, la 3954 decese în 2020). Un efect direct al pandemiei l-a reprezentat modificarea structurii deceselor pe cauze de deces. Astfel, în anul 2020, fata de anul 2019, ponderea deceselor cauzate de bolile aparatului respirator aproape s-a dublat (de la 6,8- în 2019, la 13,0- în 2020 din numarul total al deceselor), si s-a diminuat ponderea bolilor aparatului circulator, cea a tumorilor, cea a bolilor aparatului digestiv si cea a leziunilor traumatice, otravirilor si altor consecinte ale cauzelor externe. În perioada 1990-2020, în judetul Iasi, au decedat în total 259.011 persoane, ceea ce înseamna o medie de 8355 decese pe an. În anul 1990, la nivelul judetului Iasi, a fost înregistrat un numar de 6735 decese (minimul deceselor în perioada 1990-2020). În anul 2020, au fost înregistrate 9987 de decese în judetul nostru (maximul perioadei 1990-2020), o crestere cu 992 decese fata de anul 2019. Daca efectuam diferenta dintre numarul de decese înregistrate în anul 2020 (9987 decese în judetul Iasi) la media deceselor pentru perioada 1990-2020 (8355 decese în judetul Iasi) rezulta o diferenta de 632 decese care constituie asa-numita extra-mortalitate, fenomen influentat de pandemia de COVID-19. În anul 2020, în judetul Iasi, rata mortalitatii a crescut cu cca. un punct procentual (10,3‰) fata de anul anterior (9,4‰). Rata de mortalitate mai mica în judetul Iasi decât la nivel national se poate explica prin nivelul de dezvoltare socioeconomica a judetului Iasi peste media pe tara, calitatea vietii mai mare în jurul metropolei Iasi, în special calitatea serviciilor medicale oferite de spitalele si clinicile medicale universitare din centrul academic Iasi. În ceea ce priveste mortalitatea pe cauze de deces în judetul Iasi, conform datelor furnizate de baza INS-TEMPO Online pentru anul 2020, situatia se prezinta dupa cum urmeaza: din cele 9987 de decese înregistrate, 4771 decese sunt cauzate de boli ale aparatului circulator, urmate de 1880 decese cauzate de tumori (cancere), 1223 decese din cauza unor boli ale aparatului respirator, 571 de decese din cauza bolilor aparatului digestiv, 386 decese provocate de leziuni traumatice, otraviri si alte consecinte ale cauzelor externe, 332 decese din cauza bolilor sistemului nervos, bolile ochiului si anexele sale, boli ale urechii si apofizei mastoide, 302 decese pe seama bolilor infectioase si parazitare (inclusiv 20 tuberculoza), 130 de decese din cauze neprecizate, 182 decese pe seama bolilor aparatului genito-urinar, 171 decese provocate de boli endocrine, de nutritie si metabolism (din care 166 având cauza diabetul zaharat), 13 decese pe seama tulburarilor mentale si de comportament, 13 decese provocate de afectiuni a caror origine se situeaza în perioada prenatala. Observam ca, în anul 2020, cele mai mari cresteri în rândul deceselor sunt cauzate de bolile respiratorii (+610 decese), respectiv bolile aparatului circulator (+511). Din însumarea deceselor cauzate de bolile respiratorii si bolile aparatului circulator în anul 2020 rezulta o extra-mortalitate de 1121 persoane, fata de anul anterior, pentru aceste categorii de boli. Tinând cont de dezastrul sanitar din perioada septembrie-noiembrie a.c., mortalitatea pentru anul 2021 va înregistra o crestere fara precedent, un reper în evolutia mortalitatii în România. Concluziile la toata aceasta situatie ramân în seama fiecaruia dintre noi. Împotriva infectiei cu COVID-19 putem lupta prin masuri preventive (distantare fizica, purtarea mastilor de protectie, igiena personala, vaccinare) si prin masuri de combatere a consecintelor generata de acest coronavirus (tratament de specialitate administrat de personalul medical autorizat). De noi depinde ceea ce va fi, dar niciun individ nu poate influenta separat soarta tuturor! Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
