Satenilor din comuna Costesti nu le-a venit ieri sa creada cine este ajutorul lui Mos Craciun, sosit cu daruri pentru copii, înaintea sfintelor sarbatori! Pe o ploaie rece si prin noroaie cum doar la marginea lumii mai poti vedea, în alaiul Mosului putea fi zarit însusi Episcopul Ignatie, dar cine sa îsi fi dat seama de acest lucru, daca Ierarhul si-a luat haine modeste, niste ciubote numai bune de înfruntat mocirla de pe ulita, iar pe cap si-a pus o caciula modesta. Parintii însa au înteles mai repede faptul ca Preasfintitul Ignatie este ajutorul lui Mos Craciun si unii s-au emotionat, când au deschis usile caselor lor reci si cu lipsiri greu de închipuit, ca sa intre, practic, vestea buna a Nasterii Domnului.Bucuria traita de copii la vederea celor ce veneau la ei cu daruri, le facea ochii sa straluceasca. S-au gândit ca s-ar putea ca anul acesta, Mos Craciun sa nu ajunga, daca ploaia a desfundat, iata, ulitele mai rau ca în mijlocul toamnei. Preotii Episcopiei Husilor nu s-au lasat si l-au adus pe Mosul pe la casele copiilor din comuna Costesti. Imaginile de la fata locului însa au dezvaluit din nou acel contrast care pe cei mari ar trebui sa îi puna pe gânduri: fericirea din ochii celor mici, crescuti, totusi, în mijlocul unei saracii lucii. Casele erau dintre cele mai ponosite, iar în pragul lor ieseau micutii cu picioarele goale, nerabdatori sa primeasca darurile mult dorite. Curtile pareau înghitite cu totul de noroaie, iar ulitele erau si mai mâlite si mai greu de trecut. În mijlocul acestei realitati vasluiene, zâmbetul fericit al copiilor cu bratele pline de daruri ofera lumina, fie macar si în aceste clipe debucurie. Mai mult, pe vremeanoua
