Speranta de viata la nastere în România, si asa penultima din Europa, a scazut în medie cu 1,4 ani în timpul pandemiei de coronavirus - dublu fata de media europeana, de 0,7 ani, potrivit unui raport oficial privind Starea Sanatatii în Uniunea Europeana. De vina pentru mai mult de jumatate din totalul deceselor înregistrate în tara noastra sunt comportamentele riscante în materie de sanatate: românii consuma mult alcool, fumeaza în exces, au o alimentatie nesanatoasa si o activitate fizica redusa, arata concluziile documentului publicat luni de Comisia Europeana. Tarile europene cu cea mai ridicata speranta de viata sunt Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani) si Irlanda (82,8 ani), în timp ce la coada clasamentului se afla Lituania (75,1 ani), România (74,2 ani) si Bulgaria (73,6 ani). Desi speranta de viata la nastere în România a crescut cu peste 4 ani între 2000 si 2019 (de la 71,2 pâna la 75,6 ani), pandemia a zguduit cifrele si a inversat unele dintre câstigurile înregistrate în ultimele doua decenii. Astfel, speranta de viata în tara noastra a scazut cu 1,4 ani, pâna la 74,2 ani, în timp ce media scaderii sperantei de viata în Uniunea Europeana, în timpul pandemiei, a fost de 0,7 ani. În 2020, diferenta de gen în speranta de viata a fost în avantajul femeilor, acestea traiesc cu aproape opt ani mai mult decât barbatii (78,4 ani fata de 70,5), fiind printre cele mai mari decalaje din UE. „Pandemia a evidentiat importanta consolidarii asistentei medicale primare, a serviciilor de preventie si a sanatatii publice, într-un sistem de sanatate în prezent puternic dependent de îngrijirea în spitale”, se arata în raport. Comportamentele riscante ale românilor, de vina pentru majoritatea deceselor De vina pentru mai mult de jumatate din totalul deceselor înregistrate în tara noastra sunt comportamentele riscante în materie de sanatate: românii consuma mult alcool, fumeaza în exces, au o alimentatie nesanatoasa si o activitate fizica redusa, arata concluziile raportului. „România raporteaza un consum mai mare de alcool si diete mai nesanatoase decât mediile UE, dar obezitatea la adulti este cea mai scazuta din UE. Fumatul la adulti este acum putin mai mic decât media UE. Acesti factori de risc sunt mai raspânditi la barbati decât la femei. Ratele supraponderale, obezitatii si fumatului în rândul adolescentilor sunt ridicate si au crescut constant în ultimele doua decenii”, scrie în document. Cheltuielile pe cap de locuitor pentru preventie ale României sunt pe penultimul loc în UE. Acest lucru a însemnat ca, înainte de pandemie, sanatatea publica era subfinantata si neperformanta. De exemplu, în rândul persoanelor în vârsta, rata de vaccinare împotriva gripei sezoniere scazuse considerabil, de la putin peste jumatate din grupul tinta de vârsta înaintata în 2007 la aproximativ o cincime în 2018, consemneaza raportul. Cheltuielile de sanatate pentru asistenta medicala primara sunt, de asemenea, cele mai scazute în termeni absoluti dintre tarile UE. Punctele slabe din domeniul asistentei medicale primare si al preventiei pot explica ratele ridicate ale mortalitatii din România, atât din cauze care pot fi prevenite, cât si din cauze care pot fi tratate, acestea din urma plasând incidenta deceselor pe locul patru în UE în 2017. Mai mult, pe digi24
