Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a decis, la finalul lunii martie a anului curent, ca fostul episcop catolic de Iasi, Preasfintitul Petru Gherghel, actual episcop emerit, nu a fost lucrator sau colaborator al Securitatii. Însa în publicarea adeverintei de necolaborare a acestuia, CNSAS a facut publice si toate documentele care au fost identificate si atribuite fostului episcop de Iasi, indiferent ca erau scrise de catre acesta sau daca au fost expuse de catre lucratorii Securitatii în urma dialogului cu PS Petru Gherghel. „Ziarul de Iasi” va prezinta în continuare ce a transmis Securitatii fostul episcop catolic de Iasi dupa ce s-a întâlnit în doua rânduri cu Papa, la Vatican, si care erau cele mai mari preocupari ale Securitatii cu privire la comunitatea catolica din România în anii de vârf ai comunismului. Doua dosare de urmarire ale Securitatii l-au avut ca obiect direct Conform documentelor citate, PS Petru Gherghel a fost urmarit în mai multe dosare ale Securitatii, primul dintre acestea datând din 1974, de când era prorector al Institutului Teologic Catolic din Iasi. Al doilea si cel mai consistent, dosarul „Prelatul”, a fost deschis în 1978, la scurt timp dupa ce acesta a ajuns la conducerea Episcopiei de Iasi, fara a fi numit episcop, ci doar „ordinarius”. Dosarul a fost deschis „ca urmare a semnalarii sale cu legaturi cu mai multi prelati si calugari ai Vaticanului, aflati în atentia Securitatii”. Dosarul acesta a fost închis în 1986, dar securistii au luat decizia de a-l pastra „în atentie si continuarea mentinerii în contact, pentru influentare pozitiva si atragerea la rezolvarea unor sarcini de securitate”. Cercetatorii CNSAS au concluzionat ca nu exista documente care sa probeze faptul ca PS Petru Gherghel ar fi fost recrutat, iar la nivelul anului 1989 a fost semnalat „având relatii cu cetateni straini, fiind pretabil la activitatea ostila sub acoperire religioasa”. În documentele publicate de CNSAS se poate observa diferenta majora de ton între notele informative date de catre PS Gherghel si cele prelucrate de catre lucratorii Securitatii în urma discutiilor cu acesta. Astfel, în notele redactate de fostul episcop de Iasi predomina faptele banale, relatate în amanunt: o vizita a unui preot canadian la Iasi în 1984, care a dorit sa afle radacinile catolicismului si cum arata comunitatea religioasa din Iasi. O alta nota din 1987 vorbea despre doi tineri turisti veniti din SUA si Anglia pentru a patra sau cincea oara la Iasi, care erau anglicani si au vrut sa afle cum traiesc catolicii în capitala Moldovei. În final, episcopul noteaza ca „le-am servit traditionalul pahar cu tuica româneasca si o cafeluta”. Securistii scriu ca episcopul de Iasi ar fi încercat sa reduca la tacere un preot dizident Tonul se schimba fundamental atunci când notele descoperite de cercetatori în arhivele Securitatii sunt redactate de catre lucratorii fostului serviciu secret. Subiectele predominante în acestea se refera la nationalismul expus de românii de peste granita, laudele sau criticile aduse de varii institutii, inclusiv de catre Papa, României, dar si problematica maghiarilor, care ar vrea sa fie independenti însa nu sunt lasati sa practice religia catolica. Dincolo de aceste obsesii ale Securitatii vremii, în documentul CNSAS se remarca si unele episoade în care rolul episcopului de Iasi este unul neclar, dar care poate fi interpretat ca fiind în sprijinul regimului comunist din România. Spre exemplu, la ceea ce pare a fi o discutie introductiva din 1979 cu agentii care l-au vizitat în Iasi, la un an dupa ce a fost numit „ordinarius”, acestia relateaza faptul ca i-au prezentat lui PS Petru Gherghel „activitatea dusmanoasa” a unui preot cu initialele M.P., care a fugit în strainatate si care „prin postul de radio Europa Libera a calomniat statul nostru, politica de culte, precum si pe unii deserventi ai cultului”. „A precizat ca (n.red. este vorba despre PS Petru Gherghel), fara sa fie sfatuit de cineva, a avut mai multe discutii cu M. I., de asemenea preot, fratele lui P., caruia i-a cerut sa actioneze pentru a-l aduce la tacere si sa-l determine sa revina în tara. De asemenea, a tinut sa sublinieze ca a avut astfel de discutii cu L. P. si J. B., carora le-a cerut sa-l cheme la ordin pe M. P. si «sa-i atraga atentia sa înceteze cu propaganda dusmanoasa prin postul de radio Europa Libera», lucru ce i s-a promis ca va fi realizat”, se mentioneaza în „Raportul privind contactarea preotului romano-catolic Petru Gherghe” semnat de coloneii B.J. si I.J. din Iasi, din 27.09.1979. Acelasi M.P. mai apare în doua note redactate de securisti despre activitatea episcopului iesean. Într-una dintre acestea PS Petru Gherghel spune ca s-a întâlnit cu M.P. la Roma si ca acesta nu doar ca nu a mai întreprins activitati „împotriva tarii”, ba chiar spera sa fie primit înapoi. Ulterior, în 1982, acesta ar fi încercat sa-l contacteze pe M.P. sa vorbeasca din nou cu el, dar le-ar fi spus securistilor ca preotul pare ca îl evita. Ce a spus episcopul de Iasi despre Papa Ioan Paul al II-lea În notele redactate de Securitate, PS Petru Gherghel apare ca fiind, într-un anumit punct, si un critic al Vaticanului. Într-un raport redactat de colonelul-sef A.O. al Securitatii, descriind o vizita a lui Petru Gherghel la Roma din 30.10.1984, se constata faptul ca episcopul de Iasi ar fi dezaprobat o numire facuta de Vatican, care a numit un român aflat în exil, pr. Traian Crisan, ca fiind episcop greco-catolic. „A relatat ca s-a aflat la Roma în ziua când Papa l-a hirotonit pe C. episcop greco-catolic, însa el nu a fost invitat la discursul prilejuit acest eveniment si se felicita ca nu a participat, pentru ca ar fi trebuit ca, la reîntoarcere în tara, sa dea explicatii suplimentare la Departamentul Cultelor, lucru deloc placut. Legat de interventia Papei cu acel prilej, GHERGHEL l-a dezaprobat, aratând ca acesta, prin actiunea sa, a deteriorat relatiile dintre Vatican si România, care în ultimul timp mergeau spre normalizare. De când cu criza poloneza, italienii nu-l mai aclama ca înainte, socotesc ca s-a compromis prin amestecul lui direct în treburile Polonei. A aratat ca noi, românii, în occident, nu suntem uniti cum sunt ungurii, care desfasoara o intensa activitate de propaganda împotriva tarii noastre”, se mentioneaza în raportul citat. Episcopia catolica de Iasi: PS Gherghel a fost o victima, nu colaborator al Securitatii Cercetatorii CNSAS nu îl considera complet lipsit de vina pe fostul episcop de Iasi pentru relatia pe care a avut-o cu Securitatea. În explicatiile oferite dupa prezentarea notelor, cercetatorii spun ca o persoana poate avea calitatea de colaborator al Securitatii daca se împlinesc doua conditii concomitente: furnizarea de informatii prin care se denunta activitatile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, dar si care sa vizeze îngradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. „Tinând cont de faptul ca cele doua conditii sunt cumulative si nu alternative, iar în speta este îndeplinita numai cea de-a doua conditie, persoanei verificate nu i se poate retine calitatea de colaborator al Securitatii, în sensul legii”, se precizeaza în documentul public, care poate fi consultat pe siteul CNSAS. Contactati de catre „Ziarul de Iasi”, reprezentantii Episcopiei Romano-Catolice din Iasi au insistat asupra faptului ca, în perioada în care a condus episcopia, PS Petru Gherghel a lucrat doar pentru a sprijini preotii si comunitatea legala. Ei sustin ca nu a oferit niciodata alte informatii Securitatii decât cele pe care i le cereau în mod obligatoriu, în calitate de lider religios local, iar ca în notele redactate de securisti, cuvintele fostului episcop de Iasi au fost distorsionate si exagerate. „Am luat la cunostinta despre publicarea adeverintei din partea CNSAS pe site-ul institutiei. Desi a fost publicata pe 30 martie anul curent, stiam de existenta acesteia de când a fost adoptata de catre colegiul CNSAS, pe 2 noiembrie 2022. Documentul dovedeste clar ca PS Petru Gherghel, acum episcop emerit, nu a fost «colaborator/lucrator al Securitatii». Mai dovedeste si faptul ca el însusi a fost urmarit ilegal de ofiterii Securitatii, din cauza functiei de conducere pe care o avea în Biserica Catolica, cum se proceda cu toti cei care aveau astfel de responsabilitati. Nu vom comenta speculatiile si insertiile ofiterilor de securitate care au fost redactate de acestia si care nu au fost aduse niciodata la cunostinta Monseniorului Petru Gherghel. Acestea se regasesc în documentele atasate la adeverinta amintita si sunt scoase din dosarul de urmarire din partea Securitatii a episcopului Gherghel. Episcopul Petru Gherghel, în perioada dificila a regimului comunist, fiind în calitatea de pastor al Diecezei Romano-Catolice de Iasi, a fost preocupat mereu ca activitatea Bisericii Catolice sa se desfasoare în cât mai bune conditii, preocupându-se de grija credinciosilor încredintati”, a declarat pr. Adrian Blajuta, purtator de cuvânt al Episcopiei Romano-Catolice din Iasi, pentru „Ziarul de Iasi”.
