România poate obtine lejer renegocierea PNRR. Creat în iulie 2020, fondul UE de redresare europeana post pandemie, în valoare de 723,8 miliarde de euro, este cel mai mare „pot” pe care Uniunea Europeana l-a creat vreodata. Scopul a fost de a (re)construi o Europa mai puternica, de la economie, la ecologie si de a sprijini statele membre pentru realizarea unor reforme ambitioase care sa consolideze Uniunea. Sfânta treime a culiselor politice Însa culisele acestor reforme arata alta realitate. În primul rând, a existat o mare lipsa de transparenta asupra proiectelor înaintate, pentru evaluare, Comisiei Europene. În al doilea rând, mai multe state membre au recurs la „trucuri”. Fie au propus în PNRR-uri tinte care, de fapt, transpuneau directivele UE în legislatia nationala, directive care trebuia oricum sa fie implementate, în caz contrar, existând riscul unor amenzi (Bulgaria, Croatia, Cipru, Italia, Lituania, România, Slovacia si Spania), fie au mentionat tinte care fusesera deja bifate (cazul Germaniei). În al treilea rând, Regulamentul Parlamentului European pentru accesarea Fondului pentru redresare si rezilienta (emis în 21 februarie, 2021) este, în acelasi timp, si ferm si maleabil – celebrul Articol 21 (invocat azi de politicienii români), este cheia pentru o posibila renegociere a PNRR-urilor, astfel încât banii, chiar nefolositi, sa nu se piarda. O uniune a tacerilor Potrivit unei investigatii jurnalistice, statele membre ale UE si Comisia Europeana au negociat cu usile închise cum sa cheltuiasca cei 723,8 miliarde de euro ai fondului de recuperare si rezilienta, refuzând sa dezvaluie presei sute de documente. Mai mult, pe defapt.ro
