Între factorii cei mai importanti sunt politicile „Green Deal” ale UE, decizii care din ratiuni ideologice, au promovat abordari nerealiste care ignora realitatea de pe teren. În ultima vreme alaturi de relatarile non-stop despre pandemie si vaccinuri a aparut un alt subiect care domina agenda publica: facturile la energie. PSD, AUR si o buna parte din comentariile din spatiul media au exploatat o tema de mare interes pentru populatie pentru a lansa atacuri populiste la guvern si a plânge demagogic pe umarul consumatorului vulnerabil. Sunt desigur si lucruri care se pot reprosa si guvernului, însa cauzele reale sunt în exterior. Dovada ca preturile la energie au explodat peste tot în Europa. Iata, în Italia, facturile la electricitate au crescut cu 20 de procente în ultimul trimestru si se asteapta sa creasca cu 40 de procente începând din octombrie. În Spania, preturile la energie s-au triplat în ultima jumatate de an, ajungând la aproape 173 euro pe megawatt-ora. Iar decizia guvernului socialist de la Madrid de a plafona preturile a provocat reactii nervoase în piata. Companiile care opereaza reactoare nucleare, acestea produc o cincime din necesarul de energie electrica al tarii, au amenintat chiar ca le vor închide. Si Germania se confrunta cu o criza majora. Pretul energiei a crescut de la 36 euro pe megawatt-ora în februarie 2021, la 164 euro pe megawatt-ora în septembrie. Iar un grup de lobby, DerMittelstand, care reprezinta în principal companiile germane mici si mijlocii, a publicat rezultatul unui sondaj în care 97 de procente dintre membrii sai se asteapta ca pretul la energie sa creasca continuu în ultimii 5 ani, cu efecte severe asupra competitivitatii lor. „Daca aceasta tendinta de crestere masiva a pretului electricitatii continua, exista pericolul real ca sa asistam la un exod al productiei energo-intensive”, a declarat directorul DerMittelstand cotidianului Wall Street Journal. Lucrurile nu arata mai bine nici în Marea Britanie unde deja companiile care produc otel sau îngrasaminte au întrerupt partial activitatea. Temerea generala este aceea ca exact în momentul în care se astepta ca productia industriala sa revina la nivelul dinaintea pandemiei aceste preturi explodate la energie vor avea un impact negativ major. Inclusiv în România, bineînteles. Pentru ca desi pâna la urma s-a votat în Parlament Legea Consumatorului Vulnerabil, cu care se lauda acum toate partidele politice, aceasta nu rezolva problema de fond. O crestere generala a preturilor atât în cazul produselor de larg consum, cât si în alte domenii precum constructiile, industria mobilei sau transporturile vor zgudui din temelii un mediu de afaceri oricum subred si vor induce un val general de scumpiri si o inflatie în crestere. Dupa cum sublinia recent si Christine Lagarde, presedintele Bancii Centrale Europene, aceasta situatie critica din piata de energie va fi un factor major în cresterea inflatiei. Dar cum s-a ajuns aici? Sunt mai multi factori în discutie: cresterea accelerata a productiei industriale în perioada post-pandemica, nivelul scazut al rezervelor de gaz (care în Europa sunt la un nivel cu 18 procente mai scazut fata de media ultimilor 5 ani), o cerere masiva de energie în Asia si o scadere accentuata a vîntului în perimetrul Marii Nordului, ceea ce înseamna ca energia furnizata de turbinele eoliene a scazut dramatic. În consecinta cererea de gaz a crescut brusc, unul dintre motivele pentru care pretul a explodat. Ultimul factor merita o discutie separata pentru ca ilustreaza miopia care a stat la baza unor decizii luate în UE, dar si de Marea Britanie în privinta energiei, în principal din ratiuni ideologice. Marea batalie pentru „decarbonizare” sub presiunea unui agresiv curent ecologist ne-a adus, iata, în acest punct. Din 2016 încoace a fost redusa cu 40 de procente capacitatea de producere de energie de la centralele pe carbune, multe fiind închise. În plus, nici energia nucleara nu este pe placul ecologistilor asa ca atunci când nu bate vântul care sa miste turbinele eoliene sau când nu este soare pentru panourile solare sunt alternative putine care sa compenseze deficitul. Cum si costul permiselor de carbon a crescut de peste doua ori cresterea pretului la energie este inevitabila. Este motivul pentru care premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a spus ca impactul politicilor „verzi” ale UE în materie de energie va fi precizat explicit pe facturi. Daca se va merge orbeste pe un „Green Deal” agresiv, asa cum doreste Bruxelles-ul, ne putem astepta ca lucrurile sa se înrautateasca în continuare. Asa se întâmpla atunci când ideologia are prioritate în fata ratiunii. În ciuda propagandei enorme daca ne uitam în istorie si nu extragem convenabil perioade de timp pentru a lansa apoi scenarii catastrofice eventualul impact al omului asupra schimbarilor climatice este în cel mai bun caz minimal. Daca s-ar informa cât de cât cei care acum sunt panicati de faptul ca nivelul marii creste cu 2-3 mm ar putea afla, de pilda, ca doar cu 11 mii de ani în urma actuala insula Corfu era legata de continent. Schimbari climatice, cu mult mai dramatice fata de cele actuale, au existat de când este si Pamântul. Asa ca, cu sau fara marile „Green Deal-uri”, ele se vor produce în continuare. De aceea este important sa gestionam aceste provocari inteligent nu în baza unor amenintari imaginare sub stindardul „Salvarii Planetei”. Numai ca din pacate multe decizii se iau fara o analiza serioasa, în plan economic, pe termen mediu sau lung. Un exemplu tipic este achizitia de autobuze electrice în orasele noastre, prezentata în mass media drept un exemplu de decizie luminata si responsabila. Chiar cele mai performante au o autonomie de doar 120 km, iar partea critica este ca acumulatorii, care costa aproape la fel de mult ca autobuzul, trebuie schimbati la 4 ani. Asa ca, chiar daca le cumperi initial cu fonduri europene ajung destul de repede sa reprezinte o povara pentru bugetele locale. Va duce acest soc al exploziei preturilor la energie la o trezire la realitate la Bruxelles? E înca greu de spus. Unii înalti oficiali din Comisia Europeana s-au aratat îngrijorati de reactia din societate, unde deja exista destule nemultumiri si în legatura cu gestiunea pandemiei. Deja Franta a declarat ca se opune introducerii permiselor de carbon în domeniul transporturilor. Solutiile de moment, precum plafonarea temporara a preturilor, nu rezolva problema de fond a competitivitatii companiilor europene pe plan international. În plus avem un impact si pe zona de securitate. Darea în functiune a gazoductului Nord Stream 2 (mai sunt doar 10 mile de completat) va creste dependenta de Rusia si va vulnerabiliza Ucraina si Polonia. În primul trimestru din acest an importurile de gaz din Rusia reprezentau 50 de procente din total, mult peste cele din Norvegia (18 procente).
