Cum se dezvoltă, de fapt, creierul?

Un nou studiu prezinta un nou model neurocomputational al creierului uman care ar putea face lumina asupra modului în care creierul dezvolta abilitati cognitive complexe si ar putea avansa cercetarea în domeniul inteligentei artificiale neuronale. Studiul a fost realizat de un grup international de cercetatori de la Institutul Pasteur si Universitatea Sorbona din Paris, CHU Sainte-Justine, Mila - Institutul de Inteligenta Artificiala din Quebec si Universitatea din Montreal. Modelul, care a ajuns pe coperta revistei PNAS, descrie dezvoltarea neuronala pe trei niveluri ierarhice de procesare a informatiilor. Modelul rezolva trei sarcini de complexitate crescânda pe aceste niveluri, de la recunoasterea vizuala la manipularea cognitiva a perceptiilor constiente. De fiecare data, echipa a introdus un nou mecanism de baza pentru a-i permite sa progreseze. Creierul uman si inteligenta artificiala neuronala Rezultatele evidentiaza doua mecanisme fundamentale pentru dezvoltarea pe mai multe niveluri a abilitatilor cognitive în retelele neuronale biologice, scrie EurekAlert. Este vorba despre epigeneza sinaptica, cu învatarea la scara locala si învatarea prin întarire la scara globala. De asemenea, dinamica autoorganizata, prin activitatea spontana si raportul echilibrat între excitatie si inhibitie al neuronilor. ,,Modelul nostru demonstreaza modul în care convergenta neuro-AI evidentiaza mecanismele biologice si arhitecturile cognitive care pot alimenta dezvoltarea urmatoarei generatii de inteligenta artificiala si chiar, în cele din urma, pot duce la constiinta artificiala”, a declarat Guillaume Dumas, membru al echipei, profesor asistent de psihiatrie computationala la UdeM si cercetator principal la Centrul de cercetare CHU Sainte-Justine. Creierul uman, singurul sistem cunoscut cu o constiinta sociala avansata Atingerea acestei etape ar putea necesita integrarea dimensiunii sociale a cognitiei, a adaugat el. Cercetatorii cauta acum sa integreze dimensiunile biologice si sociale aflate în joc în cognitia umana. Echipa a realizat deja prima simulare a doua creiere întregi în interactiune. Ancorarea viitoarelor modele computationale în realitatile biologice si sociale nu numai ca va continua sa faca lumina asupra mecanismelor care stau la baza cognitiei, considera echipa, dar va contribui, de asemenea, la crearea unei punti unice pentru inteligenta artificiala catre singurul sistem cunoscut cu o constiinta sociala avansata: creierul uman.  


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi