Vicepresedintele Argentinei, Cristina Fernández, a fost declarata vinovata si condamnata, marti, la sase ani de închisoare si la interzicerea pe viata de a ocupa functii publice pentru o frauda prin care a deturnat 1 miliard de dolari prin proiecte de lucrari publice în timpul presedintiei sale, transmite The Associated Press. Un complet de trei judecatori a gasit-o vinovata de frauda, dar a respins acuzatia de conducere a unei organizatii criminale, pentru care pedeapsa ar fi putut fi de 12 ani de închisoare. Este pentru prima data când un vicepresedinte argentinian a fost condamnat pentru o infractiune în timpul mandatului. Fernández a atacat verdictul, descriindu-se ca fiind victima unei "mafii judiciare". Dar, de asemenea, ea a anuntat ulterior ca nu va candida anul viitor la presedintie, functie pe care a detinut-o anterior în perioada 2007-2015. Sentinta nu este definitiva, pâna când nu se va decide asupra apelurilor, un proces care ar putea dura ani de zile. Între timp, ea va ramâne imuna la arest. Fernández, acuzata ca a acordat în mod necorespunzator contracte de lucrari publice unui magnat al constructiilor apropiat de familia sa, a negat orice acuzatie. Presedintele Alberto Fernández, care nu este ruda cu vicepresedinta sa, a declarat pe Twitter ca aceasta este nevinovata si ca condamnarea sa este "rezultatul unui proces în care nu s-a avut grija de formele minime ale unui proces corect". Procurorii au declarat ca Fernández a directionat în mod fraudulos 51 de proiecte de lucrari publice catre Lázaro Báez, un magnat al constructiilor si aliat timpuriu al ei si al sotului ei, Nestor Kirchner, care a fost presedinte în perioada 2003-2007 si a murit subit în 2010. Báez si membri ai administratiei prezidentiale 2007-2015 a lui Fernández se numara printre cei o duzina de alti acuzati. De asemenea, juriul i-a condamnat pe Báez si pe secretarul pentru lucrari publice, José López, la sase ani de închisoare. Majoritatea celorlalti au primit pedepse mai mici. Procurorii Diego Luciani si Sergio Mola au declarat ca firma lui Báez a fost creata pentru a deturna venituri prin proiecte licitate în mod necorespunzator, care au suferit depasiri de costuri si, în multe cazuri, nu au fost niciodata finalizate. Compania a disparut dupa cei 12 ani de putere ai familiei Kirchner, au sustinut acestia. În Argentina, în astfel de cazuri, judecatorii obisnuiesc sa pronunte mai întâi verdictele si sentintele si sa explice mai târziu cum au ajuns la decizia lor. Decizia completa a comisiei este asteptata în februarie. Dupa aceea, verdictul poate fi atacat pâna la Curtea Suprema, un proces care ar putea dura ani de zile. Fernández a intrat pe canalul sau de YouTube pentru a spune ca nu va mai candida la alte functii dupa ce mandatul sau de vicepresedinte va expira la 10 decembrie 2023. "Nu voi candida la nimic, nici pentru presedinte, nici pentru senator. Numele meu nu va fi pe niciun buletin de vot. Termin pe 10 decembrie si ma duc acasa", a spus ea. Politicienii si analistii remarcasera ca, pâna la solutionarea apelului sau, Fernández va fi libera sa candideze pentru orice functie aleasa - de la un loc în Congres pâna la presedintie - si sa obtina imunitate prin faptul ca va fi aleasa. În timpul procesului judiciar, vicepresedinta s-a autointitulat victima a "razboiului juridic" si a caracterizat Justitia ca fiind un pion al presei de opozitie si al politicianului conservator Mauricio Macri, care i-a succedat la presedintie în perioada 2015-2019. Fernández ramâne liderul singular al factiunii de stânga a miscarii peroniste. Sondajele arata ca 62- dintre argentinieni vor sa o demita si 38- o sustin indiferent de situatie. Între timp, alte cazuri ramân în asteptare împotriva ei, inclusiv o acuzatie de spalare de bani care îi implica si pe fiul si fiica ei.
